Ziua Logo
  Nr. 2630 de luni, 10 februarie 2003 
 Cauta:  
  Detalii »
Literara
Mircea A. DIACONU
Horia Garbea. Razbunarea teatrului
Teatrul, o cenusareasa?! Sa recunoastem ca nu e aceasta o judecata chiar izolata printre critici, teoreticieni si creatori, desi admitem ca forta inauguratoare a teatrului caragialean a iesit, fie si dupa o suta de ani, la iveala, ca, de asemenea, inovatiile in interpretarea teatrului sau au fost realizate mai intii nu de exegeza literara, ci de indraznete perspective regizorale. Nu incepem intimplator acest succint comentariu despre teatrul lui Horia Garbea si despre ultima-i antologie numita Cine l-a ucis pe Marx? invocind numele lui Caragiale. Cunoscatorii stiu prea bine: Horia Garbea este unul dintre admiratorii cei mai pasiona(n)ti ai marelui dramaturg, fapt vizibil in glisarea obsesiva, deopotriva ostentativa, a personajelor, situatiilor, replicilor dinspre marele precursor catre sine. In aceeasi masura ii intilnesti insa aici pe Ibsen, Cehov, Shakespeare etc., sau pe Bolintineanu, Alecsandri, Creanga... E acesta numai un nivel de suprafata, cu care, la drept vorbind, intr-un fel sau altul Horia Garbea insusi se lupta, refuzind "pitorescul" in favoarea... "ideii". In adincime, se destainuie un spirit si o constiinta teatrala de factura caragialeana, trecute, indiscutabil, prin Ionesco. Pentru ca, inainte de orice altceva, Garbea nu scrie piese de teatru, ci "texte pentru teatru", intelegind ca teatrul e altceva decit literatura, eventual... arhitectura, constructie autonoma, gramatica in sine. Pornind de la aceasta paternitate, n-am sa aduc in discutie aici si acum lucruri observate deja cu sagacitate si enuntate fara ocolisuri, doar un preludiu al intelegerii. N-am sa reamintesc, asadar, nici intertextualitatea, nici parodia, nici macar eruditia, considerata uneori, din pacate, o simpla gimnastica intelectuala, desi asupra ei as insista. Garbea amesteca borgesian epoci, limbaje, scrieri, personaje ori figuri istorice, fictiunea si documentul, ca si cum, in simultaneitate, un spirit ludic, gratuit, suficient siesi, pulverizeaza tocmai eruditia, devenita inutila, caduca, sterila si, eventual, motivul unei noi epoci sceptice. Una ridicata insa pe o luciditate amintind cumva de spiritul ironiei romantice. Oricum, cind totul e posibil la nivelul textului care devine realitate, caci lumea e oricum o scena, autorul straluceste prin ingeniozitate, virtuozitate si prin... absenta. Absenta care impune. Pornind chiar de aici, alte citeva chestiuni, izvorite cumva tot din Caragiale, fac obiectul acestor notatii.
Iata o intrebare: este teatrul lui Horia Garbea, care mizeaza aproape totul pe teatralitate, consecinta unui proiect literar, artistic, autonom sau a unuia existential?! Intrebare nu lipsita de sens, din moment ce textele sale pentru teatru pot fi usor situate in categoria livrescului gratuit, pentru care o replica e mai importanta decit un eveniment, un calambur, mai important decit o crima. In lumi pline de atrocitati, crime si ticalosi, pariul artistului tine de rafinamentul, vigoarea, finetea si forta invulnerabila a risului. Istoria, familia, politica trec toate intr-o umanitate familiara pentru ca avem de-a face cu "citate", cu evenimente filtrate de sfera artificiului din zona literaturii consacrate, dar mai ales pentru ca replicile si comportamentele se situeaza cu nonsalanta in zona derizoriului si sordidului omenesc. Fara masti, fara straturile groase de pudra, personajele si replicile dezbraca realitatea pina la a o plasa in zona mecanismelor hilare, parodice, absurde, dar nu mai putin... monadice. La drept vorbind, o pledoarie in favoarea "vietii ca teatru" (si a reversului acestei senzatii: "teatrul ca viata") se instituie inca din prima piesa a volumului, Doamna Bovary sint ceilalti. De ce e ucis Charles?! Pentru ca e... plictisitor si mai ales pentru ca din fiecare piesa el vrea sa invete ceva. Din piesa nu-i nimic de invatat, conchide Emma. In locul moralei, ea cauta emotia. Indiscutabil ca ea ucide acum din pasiunea teatrului gratuit: "Daca nu aveam pasiunea asta a teatrului, poate ar fi scapat. O pasiune vana, ca a unui surd pentru opera! A vazut zeci de printi infigind spada in zeci de regi si sute de conti varsind singele a mii de marchizi, fara sa-i treaca prin cap ca o spada e un obiect taios! Il interesa "morala": Na!". Oricum, prima fascinatie a teatrului lui Horia Garbea, care poate ajunge repede la saturatie, tine de strategiile sale tehnice, de o gramatica teatrala situata dincolo de orice conventii, uneori de procedee... fumate. Interesanta, insa, in unul dintre textele teoretice ale autorului tocmai demonstrarea avantajelor trecerii, intr-un dialog intre Regele Soare si Colbert, de la verosimilita-tea istorica si dialogul plat la atractivitatea in sine a comunicarii. Finalmente, un dialog care nu mai are nici o legatura cu cele doua personaje cunoscute, dar care "exprima mult mai apasat, desi mai aluziv, acelasi lucru: un stapin cere bani de la o sluga zgircita pentru un gust extravagant". In favoarea acestei rupturi totale pledeaza Horia Garbea, care muta accentul de pe forta limbajului teatral, devenit finalmente un semn, pe sensul uman. Fireste, nu e de cautat in teatrul sau o... morala. Dar, tocmai in puritatea ei (intrucit ii lipseste obiectul imediat), comedia vadeste caderea in neant si transformarea caderii in paroxism salvator. Copist fara protectie, dramaturgul ajunge, iata, la ministerul adevarului, pentru a spune ca personajele, replicile, fiintele sint intersanjabile. Ca inertiile sint sinucigase. Ca totul e teatru oamenii sint simpli actori, lucru patruns, daca nu in constiinta, atunci in singele lor, de unde irumpe pentru a da sentimentul accentuat al trairii virtuale. Indecizia ontologica face si ea parte din proiectul de anvergura al teatrului lui Horia Garbea. Chiar daca marionete, situate dincoace de lumea angajata existential a absurdului, personajele devin metafore ale vietii, insumind artificial si cumva vorace nostalgia si atrocitatea, scepticismul si exultanta fanatica. Traind in limbaj, nimic nu se afla in distonanta cu vreun punct ipotetic, oricum de referinta. In fond, teatrul lui Horia Garbea se naste din inconsistenta textuala a lumii fata in fata cu consistenta istoriei, sau, mai degraba, din inconsistenta istoriei si consistenta textuala a lumii. Este si aici, ca sa zic asa, tot o razbunare a... teatrului. Nu intimplator, cred, Thot, din Stapinul tacerii, zeu misionar si civilizator, creator al limbajului si sfetnic al lui Osiris, cum stim din Plutarh, centru germinativ al lumii, zeu al fertilitatii deopotriva, e prototipul tradatorului. Identificat, finalmente, cu Motoc, el reia aici chiar cuvintele lui Lapusneanu despre cei multi si prosti. Evident ca toate acestea nu ofera o morala ci numai intrebari si teatrul lui Garbea refuza instinctiv si deliberat parabolicul insa un spirit care acuza modernitatea, caderea in text, pulseaza in aceste scrieri care se nasc deopotriva din voluptatea jocului parodic inter-textual si din scepticismul angoasant al celui care traieste criza iesirii din istorie. Risul si deseori umorul e cam... negru e dublat de angoasa. Cred ca tocmai aceasta incarcatura existentiala, acest nou mod de a intra in posesia unui... adevar, asigura teatralitatii pe care Garbea o impune valoarea intrinseca.
Horia Garbea, Cine l-a ucis pe Marx?, Editura Vinea, 2000 
A r h i v a
  Octavian SOVIANY    
  24. In fine, seara cu doi prozatori    
  Lucian Perta Parodii    
  - LITERAR DUPA OPERA POETICA A LUI MIHAI URSACHI    
  Ioana Baetica    
  Alexandru Ecovoiu    
  O noua generatie literara    
  Horia Garbea    
  Literatura si banii    
  Ziua Literara va recomanda/nu va recomanda:    
  Diligenta cu luneta    
  Tutti frutti    
 Top afisari / comentarii 
 Un soi de Bratianu-Cartof (136 afisari)
 Festival National "Iuliu Merca" la Cluj (46 afisari)
 Ziua Literara va recomanda/nu va recomanda: (23 afisari)
 Forta militara americano-britanica din Golf (19 afisari)
 Sarlataniile baronului moldav (16 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2003 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.34033 sec.