Legile funciare si Legea 10/2001 s-au dorit acte normative care sa repare nedreptartile facute in vremea comunista in ceea ce priveste proprietatile. Valorile exorbitante ale terenurilor si cladirilor ce trebuiau retrocedate prin aceste legi nu au lasat indiferente autoritatile publice ce trebuiau sa le aplice, fapt ce a condus la restituiri cu cantec. Averea Costinestilor, care a dat numele celebrei localitati de la Marea Neagra, si, mai departe, a Berindeilor respecta intrutotul acest drum al neregulilor in aplicarea acestor legi. Dintr-o frumoasa mosie de sute de hectare la malul marii nu a mai ramas nimic, pentru ca autoritatile aplica cel putin intr-un mod bizar si partizan legile de retrocedare. Cazul restituirii averii Berindei, de la Costinesti, este un exemplu concludent. Din 275 ha, mostenitorii nu au primit decat 10 hectare, intr-o localitate care nu are nici o legatura cu ceea ce a fost acum 50 de ani. Trei terenuri si cladiri din Costinesti ale acelorasi Berindei ba sunt, ba nu sunt date inapoi proprietarilor, autoritatile mergand, probabil, pe principiul "boala lunga, moarte sigura", astfel ca, poate, cei ce revendica proprietatile se satura de petitii si renunta. Cert este ca terenul la malul marii se vinde cu aproximativ 100 de dolari metrul patrat. Astfel, pamanturile pe care le impart primariile din zona valoreaza zeci de milioane de dolari. In aceste conditii, afacerile cu terenuri la malul Marii Negre ajung sa fie cele mai rentabile din Romania, ajungand de ordinul miliardelor de dolari. Mosia avea 2,5 km de faleza Mosia Berindei este revendicata de Jeanine Maria Berindei-Visan, care a mostenit-o pe strabunica sa, Florica Berindei, aceasta fiind ultima proprietara a averii inainte de nationalizare. Mosia se desfiinteaza, practic, prin aplicarea Decretului 83/1949, prin care cele 275 ha au fost expropriate. Terenul de 275 ha se intindea de-a lungul falezei Marii Negre, intre Farul Tuzla si localitatea Schitul, pe 2,5 km si era formata din teren agrabil si pasune, teren agricol ne-productiv, asa ramand pana astazi. Urmasii intemeietorilor Costinestiului nu mai au loc in comuna Prin aparitia Legii 18/1991 privind fondul funciar, Jeanine Maria Berindei-Visan solicita retrocedarea celor 10 ha din mosia Berindei. Terenul solicitat facea parte din "Islazul" mosiei, adica partea neproductiva, care avea initial o suprafata de 50 ha. Din acest moment incepe calvarul Mariei Berindei pentru a primi inapoi ce comunistii luasera familiei sale, calvar intretinut de autoritatile locale. Initial, dupa aparitia Legii 18/91, Primaria comunei Tuzla avea harta cu mosiile Berindei si Costinesti, dar, intre timp, a disparut, pe vremea cand primar era Tudor Alexiu. La ora actuala, acesta este secretarul primariei Costinesti, primarie care s-a infiintat dupa 1990. La cererea formulata de Jeanine Maria Berindei-Visan, Primaria Tulza raspunde, in septembrie 1991, ca "nu am gasit terenurile provenite de la familia Florica Berindei in plasa comunei Tuzla", dar, totusi, Comisia Comunala Tuzla aproba ca Maria Berindei sa primeasca 10 ha la o ferma de stat, la Valul lui Traian, aflata la 30 km de Tuzla, pentru care va primi actiuni, chiar daca Primaria Tuzla nu detinea in arhiva documetele care sa-i permita aceasta retrocedare. Comisia Judeteana considera corecta decizia Primariei Tuzla de a respinge cerea Mariei Berindei de a primi teren pe malul Marii Negre, pentru ca "terenul solicitat a fost luat de catre stat si nu a fost inscris in CAP". Paradoxal, cooperatorii au primit pamant din suprafetele revendicate de Maria Berindei, inclusiv din islaz, "acceptand" teren neproductiv. In aceste conditii, Maria Berindei a primit actiuni la o statiune de cercetare, numai ca reprezentantii Primariei Tuzla nu au facut niciodata dovada ca terenul solicitat s-ar afla in administrarea unei unitati de stat si nu a unui CAP sau invers. De altfel, niciodata Primaria Tuzla nu a contestat existenta mosiei Berindei, ci numai lipsa documentelor. Nici Arhivele Statului din Constanta nu au avut o contributie importanta in furnizarea documentelor, o data sustinand ca nu au au astfel de acte, ca trei ani mai tarziu sa le invoce. Abia in 1998 a fost eliberat titlul de proprietate pentru teren aflat in raza de administrare a unei statiuni de cercetare. Autoritatile locale au impartit mosia Berindei Odata cu aparitia Legii 1/2000, Maria Berindei face cerere pentru retrocedarea restului de 40 ha, amplasamentul solicitat fiind tot in zona "Islaz", in zona neproductiva a vechii mosii, situata la malul marii. Maria Berindei declara ca, la acea vreme, terenul era liber de sarcini, pentru ca nu putea fi retrocedat cooperatorilor, avand in vedere ca pamantul nu a fost in CAP, dupa cum sustine Primaria. Numai ca Tudor Alexiu, acum secretarul Primariei Costinesti, a prezentat o harta din care rezulta ca 10 ha, din cele 50 ha ale islazului, fusesera distribuite conform Legii 18/91, precizeaza Maria Berindei. Suprafata libera a islazului a fost diminuata continuu, astfel ca, anul trecut, primarul din Tuzla, Avram Ghebenei, declara ca nu a mai ramas nimic din islaz, tot fiind retrocedat. De altfel, primarul Costinestiului a fost transant: "Atata timp cat sunt eu primar in Costinesti nu veti primi mai mult de 2 ha din acest teren!", sustine Maria Berindei ca a declarat primarul Costinestiului. (Cererile Mariei Berindei s-au plimbat pe la Primariile Tuzla si Costinesti pentru ca cea din urma a fost infiintata dupa 1990 si nu se stia care primarie este competenta sa rezolve problema). In aceste conditii, Maria Berindei a solicitat o alta suprafata de teren, de 21,26 ha, situat intre Eforie Sud si Farul Tuzla, teren care curpinde si 8 ha din trupul mosiei Berindei. In schimb, primarul Ghebenei si-a aratat intentia, in fata Mariei Berindei, ca aceasta suprafata sa fie exploatata cu ajutorul unor investitori straini, pentru ca terenul este liber de orice sarcini, sustine aceasta. Pe de alta parte, in martie 2002, Ministerul Administratiei Publice declara ca terenul in cauza face parte din domeniul public aflat in administrarea Regiei Nationale a Padurilor si, in consecinta, este inalienabil. La ora actuala, Comisia de fond funciar a recunoscut dreptul de proprietate al Mariei Berindei pentru cele 50 ha, dar terenul de pe vechiul amplasament al mosiei nu mai este liber pentru ca a fost impartit dupa bunul plac al autoritatilor. Uite vila, nu e vila Epopeea revendicarilor bunurilor Berindei nu se opreste aici. Legea 10/2001 privind bunurile confiscate se aplica si in cazul Mariei Berindei. Acum, mostenitoarea Floricai Berindei a solicitat trei terenuri in Costinesti, pe doua dintre acestea existand, in 1949, constructii. Este vorba de un teren de 5806 mp pe care, acum o jumatate de secol, se aflau grajduri de vite. Intre timp, a ajuns in proprietatea BTT SA, pe locul respectiv functionand Braseria Orizont. Maria Berindei a mai revendicat si un alt teren de 5363 mp, tot in Costinesti, si vila Perla Marii. Primaria Costinesti si-a declinat competenta in cazul terenului de la Braseria Orizont in favoarea BTT, care a notificat societatea in acest sens. Pentru terenul de 5363 mp, primaria a respins cererea de retrocedare, considerand ca nu exista suficiente dovezi privind dreptul de proprietate. In schimb, cu vila Perla Marii, proprietate care are si un teren de 480 mp, a fost mai complicat. Initial, Dispozitia nr. 67/28.02.2002 semnata de primarul din Costinesti, Traian Cristea, nu pune la indoiala dreptul de proprietate al Mariei Berindei pentru vila Perla Marii, avand in vedere ca acest fapt este "de notorietate" si rezulta si din documentatia depusa; in plus, nu s-a depus nici o alta cerere de revendicare. Motiv pentru care, primaria aproba restituirea in natura a vilei. Peste numai o saptamana, prin Dispozitia 68/6.03.2002 semnata de acelasi primar, se revoca dispozitia de restituire a imobilului, dar da posibilitatea ca "notificantul (adica Maria Berindei) sa depuna, in termen legal, documentatia doveditoare privind dreptul sau de proprietate". Maria Berindei sustine ca problema vilei Perla Marii este mult mai complicata. Se pare ca de vila a dispus BTT SA, astfel ca in 2001 imobilul a fost vandut de societate firmei Albatros, in spatele careia se afla Nicusor Nastase, personaj cunoscut, care detine multe relatii si discoteca Vox Maris din Costinesti. Valoarea tranzactiei a fost de numai 5 milioane de lei. Berindei a declarat ca la Primaria din Costinesti nu exista nici un document care sa ateste aceasta tranzactie. La ora actuala, vila Perla Marii este inschisa.

Luminita MOROIANU