Ziua Logo
  Nr. 2304 de luni, 14 ianuarie 2002 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Toate mandatele de arestare ale procurorilor romani sunt lovite de nulitate absoluta, pentru ca Romania nu a modificat din 1994 codul de procedura penala, in conformitate cu cerintele Conventiei Europene a Drepturilor Omului
Reactii la "Catuse sovietice"
-- Magistratii si avocatii considera ca legea penala trebuie modificata de urgenta, pentru ca arestarea sa devina atributul exclusiv al judecatorului de instructie * Numarul actual al judecatorilor este insa prea mic pentru a putea controla miile de arestari care se opereaza zilnic in tara * Guvernul Romaniei a recunoscut in cauza Alexandru Pantea versus Romania, aflata pe rolul Curtii Europene de la Strasbourg, ca procurorul roman nu indeplineste cerintele CEDO pentru a aresta infractorii, dar nu a facut nimic pentru a initia un proiect legislativ pentru intrarea tarii noastre in legalitate * Sistemul juridic penaldin Romania poate fi aruncat in aer, daca toti arestatii vor depune plangeri impotriva procurorilor care i-au lipsit de libertate * Curtea Constitutionala a decis anul trecut ca orice arestat abuzivpoate sa se adresese direct instantelor de judecata pentru a cere tragerea la raspundere penala si civila a procurorilor vinovati * CSJ a admis saptamana trecuta, in cauza avocatului Serghei Vlasov - arestat in "Dosarul Primaverii" -, o plangere impotriva nulitatii absolute a masurii arestarii preventive, anuland mandatul procurorului Alexandru Cinteza si dispunand eliberarea imediata a arestatului
Justitia romana se confrunta in aceste zile de un scandal de proportii, comparabil cu cel din 1995, cand s-a descoperit ca judecatorii romani, nedeclarati inamovibili de mai bine de doi ani, de catre seful statului de atunci, conform prevederilor Legii 92/92, privind organizarea judecatoreasca, nu mai aveau dreptul sa judece. Pentru acordarea inamovibilitatii, autoritatile statului au trebuit sa lucreze pe "banda rulanta", pentru a asigura numirea in functii a celor circa 3000 de judecatori, pentru ca acestia sa mai aiba dreptul de a intra in salile de judecata. Astazi, o anomalie judiciara de proportii face ca nici un mandat de arestare preventiva, emis de vreun procuror, sa indeplineasca cerintele de legalitate impuse de Uniunea Europeana. In 1994, printr-un tratat ratificat de Parlament, Romania s-a angajat sa respecte Conventia Europeana a Drepturilor Omului si sa-si modifice legislatia interna astfel incat aceasta sa fie in armonie cu normele europene. Prevederile Conventiei au relevat faptul ca procurorul roman nu indeplineste cerintele de magistrat, in acceptiunea Drepturilor Omului - intrucat prin sistemul de subordonare militarizat, tipic stalinist, in care acesta este obligat sa asculte de ordinele superiorului, mergand pana la cel al ministrului Justitiei (care este un om politic si reprezinta o putere separata a statului) - el nu prezinta garantiile de independenta si impartialitate necesare pentru a putea lua masura privarii de libertate a unei persoane. O serie de sentinte ale Curtii Europene, care au caracter obligatoriu pentru Romania, chiar daca vizeaza aspecte din alte state, au demonstrat ca prin felul in care isi desfasoara activitatea, procurorul roman nu poate fi considerat magistrat si deci nu poate aresta, acest atribut revenind exclusiv unui judecator independent, care nu a avut niciodata legatura cu cazul in care se solicita arestarea. In cauza "Alexandru Pantea versus Romania", in care cetateanul roman in cauza a reclamat ilegalitatea arestarii dispuse impotriva sa, Curtea Europeana a admis, in principiu, la data de 6 martie 2001, cererea, considerand motivele ei pertinente, mai ales in raport de faptul ca Executivul a recunoscut Curtii, in raspunsul dat vizavi de acuzatiile aflate in curs de judecata: "Legislatia romana nu corespunde exigentelor art. 5, paragraf 3, tinand cont de faptul ca procurorul competent sa emita asupra unei persoane mandat de arestare preventiva nu ofera garantiile cerute de notiunea de magistrat, in sensul art. 5, paragraf 3" (vezi facsimil).
Procurorii se tem sa mai aresteze
Articolul nostru intitulat "Catuse sovietice", publicat zilele trecute, a provocat panica printre procurori, acestia confruntandu-se in prezent cu un mare pericol - acela de a putea fi dati in judecata de persoanele pe care le aresteaza si sa li se ceara, prin actiuni in regres, insemnate daune materiale, Conventia Europeana stipuland la art. 5, paragraful 5 ca orice persoana arestata contrar prevederilor Conventiei are dreptul sa ceara reparatii. Prin Decizia 255 din 20 septembrie 2001 (vezi M.O. nr. 837 din 27 decembrie 2001), Curtea Constitutionala a decis ca persoana arestata contrar prevederilor art. 5 al Conventiei Europene se poate adresa direct instantei de judecata pentru a solicita satisfactie, fara sa aiba vreo importanta faptul daca la sfarsitul procedeului penal in care a fost arestat ilegal, va fi gasit vinovat sau nu. Chiar daca legile interne dau aparent procurorului roman dreptul de a aresta, Conventia Europeana interzice acest fapt, pentru ca in baza Constitutiei, cand exista neconcordanta intre legile interne si tratatele internationale, au prioritate cele din urma. Consecinta nealinierii legislatiei Romaniei la cerintele CEDO face ca azi multor procurori sa le fie teama sa mai aresteze, mai ales in cauzele unde invinuitii au bani si pot sa-si angajeze cei mai buni avocati. In lipsa unei modificari urgente a procedurii penale, Romania se poate confrunta cu o imposibilitate de a-i mai aresta pe infractorii periculosi, cu consecinte imprevizibile pentru securitatea cetateanului.
Proiectul de adaptare al legislatiei a ramas de caruta
Guvernul Romaniei a avut in urma cu mai multi ani un proiect pentru modificarea codului de procedura penala si introducerea institutiei judecatorului de instructie (un corp de judecatori care sa faca serviciu de permanenta la instante si sa decida arestarile in functie de probele pe care le aduc procurorii in dosare), dar proiectul a ramas de izbeliste, Romania fiind corijenta la capitolul respectarii Drepturilor Omului.
Publicam in continuare o serie de opinii avizate ale unor judecatori, procurori si avocati, pe aceasta tema care a aprins spiritele in salile tribunalelor. In prezent, tot mai multi avocati ridica, in cauzele cu arestati, exceptii privind nulitatea absoluta a mandatelor de arestare preventiva emise de procurori.
Judecator Viorica COSTINIU, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania
"Este o adevarata problema. Atributul arestarii preventive si asupra prelungirii mandatelor de arestare trebuie sa revina exclusiv instantei, care este un organism independent, potrivit normelor europene la care trebuie sa ne aliniem. Legea trebuia modificata de mult, dar reforma in Justitie s-a facut cu jumatati de masura ori pe bucatele si stagneaza de multa vreme. Asociatia Magistratilor a cerut inca din 1997 ministrului Justitiei sa reglementeze institutia arestarii preventive, dar nu s-a facut nimic. Sau mai bine zis a existat un proiect de modificare a codului de procedura penala care limita dreptul procurorului sa retina maximum 3 zile. Dar a fost dat uitarii din motive pe care nu le cunosc. Este greu pentru procurori sa renunte la putere, pentru ca aceasta ar insemna sa vina la instanta pe picior de egalitate cu avocatii. In Parchetul CSJ exista procurori extrem de tineri, fara experienta, care opereaza arestari in cazuri de mare complexitate - acest sistem s-a construit impotriva avertismentelor AMR - se face abuz de delegarea acestor procurori fara experienta si pot sa va spun ca nu sunt deloc putine arestarile care nu se sustin cu probe in instante. Parchetele nu-si respecta de multe ori obligatia de a veni la timp cu dosarele la instante, ba uneori vin cu ele chiar la termenul de judecata, iar judecatorii sunt pusi in situatia de a lua decizii complicate in foarte mare viteza, fara sa se poata face o analiza profunda a cazurilor. Sunt si cazuri in care parchetele refuza sa ne trimita dosarele la judecarea recursurilor in cazurile arestarilor preventive. Acest sentiment de putere absoluta al procurorului trebuie sa dispara. Am sa trec saptamana aceasta la Ministerul Justitiei sa vad ce s-a mai intamplat cu proiectul de modificare al codului de procedura penala. Pe de alta parte, presupunand ca legea se va modifica si atributul arestarii va reveni cum este firesc judecatorului, pentru ca instantele sa nu clacheze in judecarea acestor dosare, personalul va trebui suplimentat, altfel lucrurile nu vor merge cum trebuie".
Valentin PAVEL, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta
"Stiu despre existenta unui proiect care va schimba pe viitor codul de procedura penala, iar procurorul nu va mai putea retine o persoana decat pentru maximum 3 - 5 zile, dupa care va trebui sa mearga la judecator pentru a solicita emiterea mandatului de arestare. Nu pot insa calcula problemele care vor aparea in urma unor asemenea modificari. Ganditi-va ca in numai 3 zile nu va exista poate timpul fizic necesar pentru ca un procuror sa poata proba un omor, o talharie ori o infractiune periculoasa si complexa si este posibil sa ne lovim de multe refuzuri din partea judecatorilor si va trebui sa-i punem in libertate pe infractori. Pe de alta parte, tineti cont ca de exemplu, la mine in judet - un judet mare - se opereaza cam 100 de arestari pe zi. Avem foarte multi judecatori tineri, fara experienta, vor face ei fata complexitatii cazurilor si numarului mare de dosare!? Va fi timp, tinandu-se cont ca va fi mare inghesuiala la judecatori? Ar trebuie ca pentru aceasta sa se delege judecatori cu experienta, ori sa ni se acorde si noua procurorilor inamovibilitatea, ca sa nu mai fim subordonati politicului si sa putem face noi arestarile".
Prof. Dumitru RODESCU, avocat al Baroului Bucuresti
"Ati ridicat foarte corect problema in ziarul dvs. Personal am ridicat exceptia de nulitate absoluta a mandatelor de arestare preventiva, in cazuri in care clienti de-ai mei au fost arestati abuziv. Si pentru prima data, in cazul lui Serghei Vlasov - arestat de procurul Cinteza in cazul "Primaverii" - o instanta din Romania, Curtea Suprema de Justitie, a dat in sfarsit curs art. 5 al Conventiei Europene. Ordonanta si mandatul de arestare a lui Cinteza au fost efectiv anulate. Solutia Curtii Supreme este concordanta cu pozitia oficiala a Guvernului Romaniei, care la 6 martie 2001 a recunoscut neconcordanta legislatiei in materie si ca procurorul nu are dreptul sa aresteze. La 20 septembrie 2001, Curtea Constitutionala a Romaniei a admis exceptia aceluiasi Alexandru Pantea si a declarat neconstitutional art. 504, pct. 2, din codul de procedura penala, dand preferinta art. 5, paragraful 5 din Conventia Europeana, in sensul ca cel impotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive, in mod abuziv sau ilegal, se poate adresa direct instantei de judecata pentru despagubiri, fara sa se mai tina cont de verdictul final al procesului in care s-a luat masura arestarii".
Ion MustaTA, avocat al Baroului Bucuresti
"Recunoasterea Guvernului Romaniei este tardiva intrucat o data cu semnarea si aderarea la Conventie in 1994, Romania s-a obligat sa-si modifice legislatia penala in conformitate cu prevederile Conventiei. Trebuie retinut ca la acel moment PDSR era la guvernare si nu a reusit in doi ani sa modifice legislatia, iar dupa aceea nici guvernarea CDR nu a facut acest lucru, statul roman fiind intr-o culpa grava. Toate arestarile dispuse de procurori intre 1994 si 2002 sunt lovite de nulitate absoluta, statul roman bucurandu-se de un adevarat noroc pentru ca nu a fost chemat in judecata de mai multe persoane si sa fie obligat la plata unor despagubiri. Ceea ce e senzational rezulta din faptul ca Guvernul a recunoscut faptul ca procurorul roman nu este magistratul abilitat de Conventie sa i-a masura arestarii preventive. Dar nu s-a intamplat nimic, procurorii continua sa incalce in continuare prevederile Conventiei Europene si sa aresteze intr-o veselie".
Vasile CHISU, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj
"Masura privarii de libertate se poate lua numai de catre magistrat. Legea noastra spune ca magistrati sunt si judecatorii, si procurorii. Ar trebui ca legea sa se modifice. Personal n-am nimic impotriva ca masura arestarii sa fie luata de judecator. A fost si un proiect acum trei ani de modificare a procedurii penale unde se vorbea de institutia judecatorului de urmarire penala, care sa ia decizia arestarilor. Dar a ramas asa... Este un inceput de drum cu zdruncinaturi, nu stiu ce sa zic. Sunt cauze foarte complicate in care cauza o cunoaste doar procurorul care o lucreaza si el stie cel mai bine daca trebuie arestat infractorul, dar va trebui sa dea dosarul altuia - in cazul viitor unui judecator - care nu stie nimic despre acel dosar. Problema este foarte serioasa. Daca eu am un caz de omor si nu-l arestez pe autor din cauza Conventiei Europene si ala omoara pe altcineva, unde se ajunge? Legislatia trebuie schimbata, sa se asigure si dreptul la aparare si sa se respecte si prezumtia de nevinovatie".
Judecator Bogdan TUDORAN, vicepresedinte al Curtii de Apel Bucuresti
"Ader la punctul de vedere al Guvernului. A fost un colocviu la Brasov, organizat de Ministerul Justitiei, unde au participat judecatori si procurori de la curtile de apel care au propus ca masura arestarii preventive sa fie luata de judecator. Materialele au fost inmanate reprezentantilor Ministerului Justitiei, care presupun ca le va prezenta Parlamentului cu propunerile de modificare ale codului de procedura penala. Sunt puncte de vedere ale practicienilor. In general judecatorul trebuie sa judece, iar procurorul sa fie un organ de ancheta, iar masura arestarii trebuie luata dupa multa chibzuinta. Ca masura arestarii sa revina exclusiv judecatorului, asta impune introducerea unui serviciu de permanenta, care in prezent nu exista. Introducerea unei noi institutii nu stiu daca va urgenta judecarea cazurilor. Procesele de azi se judeca foarte lent. Distanta dintre comiterea faptei si verdictul final este foarte mare. Trebuie plecat insa de la principiul ca decat sa se comita un abuz, mai bine zece greseli. Procurorii sunt supusi cenzurii pe linie ierarhica si personal consider ca sunt cazuri unde nu se impun arestari, desi procurorii o practica. De pilda la infractiunile de prejudiciu, in care pagubele produse sunt foarte mari, accentul nu trebuie pus pe arestare, ci pe recuperarea prejudiciului. Decat sa-l arestez pe om si sa fac cheltuieli din banii statului cu detinerea, mai bine ma apuc sa recuperez banii. Este mult mai folositor. Trebuie neaparat sa ne aliniem la legislatia europeana".
Mircea STONCULESCU, avocat din Baroul Bucuresti
"Procedura noastra e fundamental gresita, pentru ca este redactata pe baza unui sistem de drept caduc. Greselile codului de procedura penala pleaca de la art. 228, care defineste urmarirea penala si inceperea ei. Datorita acestui text orice anchetator poate sa inceapa urmarirea pe baza unei simple plangeri si se poate ajunge imediat la masuri aberante de genul interzicerii dreptului de a iesi din tara. Posibilitatea de abuz este extraordinara, ti se da imediat calitatea de invinuit, iar sistemul permite arestarea intr-o faza preeliminara, in care procurorii nici nu verifica actele. Nu se poate continua ca in sistemul sovietic, las' ca fac probe dupa ce-l arestez! Indiciile pe baza carora se permit azi arestarile nu sunt probe. Procurorul este direct interesat sa-si promoveze punctul de vedere, cu aat mai mult daca constata mai tarziu ca a gresit. Arestarea nu trebuie sa o faca cel ce deruleaza ancheta. Procurorii nu sunt magistrati, ci lucreaza pentru Executiv, in sistem militar, ei nu au voie sa comenteze ordinul sefilor. Pe vremea lui Ceausescu, daca puneai in libertate mai multe persoane cercetate erai dat afara ca procuror, pe motiv ca nu erai eficient. Arestarile trebuie facute numai de instanta de judecata!"
Deputat Lucian BOLCAS, avocat in Baroul Bucuresti
"Daca de 12 ani in orice domeniu al tranzitiei am pornit cu stangul, in domeniul legislativ stangul acesta a fost cel mai mare. In loc sa cream o legislatie supla, europeana, ne-am apucat sa carpim in diverse domenii si ne-am ales cu o adevarata jungla legislativa. In procuratura s-a perpetuat ideea dreptului sovietic, imaginea institutiei fiind compromisa. In raport de punctele de vedere al Conventiei Europene trebuie solutionate rapid trei mari probleme: indepen-denta reala a procurorilor; posibilitatea unor actiuni eficiente a acestora; asigura-rea demnitatii procurorilor. Nu cred ca se poate face ceva constructiv, pana ce nu vom avea niste legi moderne".
Aurelian PAVELESCU, presedintele Ligii Avocatilor din Romania
"Eu lucrez la un amplu material pe aceasta tema. Intregul sistemul judiciar din Romania este anacronic - de tip stalinist. Potrivit Constitutiei, procurorii nu sunt magistrati, dar au fost asimilati magistratilor prin Legea 92/92, care constituie un abuz pentru ca ministrul Justitiei are control deplin asupra lor. Ministrul Justitiei este singurul care da aviz de cercetare a magistratilor, ceea ce este neconstitutional, practic aceasta persoana a confiscat acest proces, orice actiune disciplinara sau proces penal contra unui magistrat poate fi blocat de ministrul Justitiei, iar realitatea face ca s-a ajuns azi la o paralizare a tuturor plangerilor contra judecatorilor si procurorilor, fara ca cetatenii sa aiba cale de atac. Exista o solidaritate a magistratilor, in frunte cu ministrul Justitiei, care convietuiesc intr-un sistem de recompense si pedepse care nu poate fi penetrat. Solutia impotriva arestarilor preventive este una europeana, mandatele trebuie eliberate de judecator, mai ales ca s-a ajuns in situatia aberanta in care parchetele s-au transformat in recuperatori de bani, in toate cauzele in care nu se respecta drepturile contractuale dintre agentii economici. Pactul international pentru drepturi politice si civile interzice arestarea in procese in care nu s-au respectat clauzele contractuale in afaceri, dar procurorii nostri aresteaza in continuare, fara sa faca deosebirea intre cei care nu-si respecta angajamentele din motive independente de vointa lor si cei care au comis cu adevarat o inselaciune sau alta infractiune. Practic procurorii au tranformat arestul preventiv, care este o masura extrema, intr-o practica curenta. Ei fac ce vor in dosare, trag ce concluzii doresc!"
PS - Desi am solicitat un punct de vedere procurorului general al Romaniei, pana la inchiderea editiei nu am primit nici un raspuns.
Razvan SAVALIUC 
A r h i v a
  Mai curand cade Guvernul, decat Primarul General    
  Noi arestari in scandalul BRS-Astra    
  "Astra" e solida financiar    
  Europa Libera trebuie sa se mute din centrul Pragai    
  Musharraf se leapada de teroristii islamisti    
  "Ben Laden nu e in Pakistan"    
  "Baietii rai" au ajuns la Guantanamo    
  Ticu Dumitrescu moare cu Securitatea de gat    
  Instrumentele politice ale partidului-stat    
  Protestatarii din Bulevardul Cantemir, batuti fara jena de Politia Capitalei    
  Un consilier al ministrului Sanatatii s-a sinucis    
  Protestatarii au iesit sambata din tara    
  Un electrician gelos s-a sinucis dupa ce si-a omorat sotia    
  Cuvantul de ordine al Guvernului este NATO    
  NATO vrea sa se intareasca la Marea Neagra    
  Ioana Maria Vlas mai are un dosar penal in Bihor    
 Top afisari / comentarii 
 Reactii la "Catuse sovietice" (78 afisari)
 Noi arestari in scandalul BRS-Astra (45 afisari)
 Ruxandra Garofeanu va invita sa vedeti cultura cu ochii mintii (22 afisari)
 Dublu accident rutier la Gearmata (20 afisari)
 Istvan a cazut cu parapanta (16 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2002 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02751 sec.