Ziua Logo
  Nr. 2228 de joi, 11 octombrie 2001 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Premierul Nastase la televizor
Adrian CIOROIANU 
Scriitor si profesor de politologie, Stelian Tanase s-a facut cunoscut pentru romani, in ultimii ani, si in calitate de realizator al unei notabile emisiuni de televiziune (Orient Expres), pe unul dintre posturile tv principale ale tarii (Antena 1). Analist serios, credibil si independent in peisajul nostru mediatic, aflat la originea catorva initiative onorabile ale societatii civile romanesti (vezi revista "Sfera politicii" sau colocviile de nivel european organizate de Institutul de Cercetari Politice si Economice IPER s.a.), Stelian Tanase - ajutat de o echipa meritorie a Antenei 1 reusise sa transforme emisiunea Orient Expres aproape intr-o institutie in sine. Cu un efort reluat saptamanal, Tanase a gasit calea nu tocmai comoda de a concilia orgolii ale unor invitati incompatibili, de a aduce la aceeasi masa generatii diferite, opinii diferite, apartenente sau simpatii politice diferite. Emisiunea sa devenise una de referinta pe o piata care numai de talk-show-uri nu ducea lipsa, culegand spre mandria indreptatita a postului respectiv, banuiesc - toate premiile pe care, la categoria sa, le putea obtine.
Si totusi, ceva s-a intamplat. In ciuda audientei respectabile, in ciuda premiilor si a ecourilor pozitive, emisiunea a fost suspendata in aceasta toamna. In opinia lui Tanase (v. interviul din saptamanalul "22", nr. 41 din 9 octombrie a.c.), momentul de ruptura s-ar fi produs insa imediat dupa alegerile din decembrie trecut, cand, spre surpriza sa, i-a fost sugerata un fel de "lista neagra" cuprinzand persoane pe care trebuia sa le evite in viitorul emisiunii acestia fiind in majoritate redactori-sefi ai principalelor noastre ziare. Motivul acestei restrictii programate ar fi fost temerea noii puteri ca acesti ziaristi experimentati si neinregimentati politic puteau da glas, in perspectiva, nemultumirilor populare, contribuind decisiv la erodarea credibilitatii Guvernului asa cum s-a intamplat atat in 1996, cat si in 2000, cu guvernele respective.
Ramane de vazut, in aceste conditii, daca acest "caz Tanase" este unul izolat. Evolutia ultimelor luni conduce mai curand spre ideea ca s-a trecut, cel mai probabil din voia puterii, dintr-o extrema in alta. In intervalul 1997-2000, ecranele televizoarelor erau incinse pana la rosu, pana tarziu in noapte, de dezbateri incrancenate, mai serioase sau mai putin serioase, dar toate avand ca tinta puterea de atunci. Acum, tonul cu privire la politica interna este unul parca soptit, ca si cum Romania si-ar fi regasit, in sfarsit, prosperitatea si linistea sociala indelung asteptate. In mare parte, moderatorii tv de acum doi-trei ani erau cu totii mai curand adversari ai puterii de atunci ceea ce nu ar fi obligatoriu rau, pentru ca orice jurnalist tv ce se respecta nu poate fi decat un adversar al gafelor puterii, oricare ar fi puterea cu pricina si sub orice nume si chipuri s-ar afla ea. Numai ca moderatorii tv de atunci sunt, in buna parte, si moderatorii de acum, mai mult sau mai putin in aceleasi decoruri, dar - dintr-o data - mult mai domoliti si fara vlaga. Pe acest fundal de ireala pace, abia daca se aude ecoul vreunei nelamuriri despre activitatea unui minister oarecare, totul invaluit intr-un nor de retorica vatuita. In context, unii au dezvoltat chiar si o strategie de consolidare a "echidistantei" lor: pentru a putea critica o declaratie sau actiune a presedintelui Iliescu, trebuie sa dea un bobarnac si presedintelui Constantinescu - uneori pe buna dreptate, alteori gratuit, pe teme de care Constantinescu a fost total strain. Macar din solidaritate olteneasca, nu voi vorbi aici despre Marius Tuca sau Dan Diaconescu cu atat mai mult cu cat si dansii mi-ar da dreptate in ideea ca au fost receptati mereu ca fiind mai curand de partea partidului azi aflat la putere. Cat despre Adrian Paunescu, functia sa de senator al partidului de guvernamant vorbeste de la sine. Iar daca acestia, moderatorii relativ experimentati, au capatat brusc retineri in aceste ultime luni, atunci ce s-ar mai putea spune despre cei adusi pe sticla chiar de catre putere si care prin prestatia lor submediocra nu fac altceva decat sa saboteze, inconstient si involuntar, tocmai imaginea puterii.
La drept vorbind, nici nu sunt foarte convins ca toata aceasta video-tacere cu privire la politica interna a Guvernului este rezultatul exclusiv al presiunilor PSD-ului. In toate institutiile tarii - si, implicit, in televiziuni - se face simtit un exces de zel in a duce la indeplinire dorintele puterii chiar mai inainte ca puterea sa dea glas acestor dorinte! Acest oportunism nu este un fenomen tocmai nou. Aproape aceiasi oameni care se chinuie azi sa ghiceasca gandurile premierului Nastase se chinuiau prin februarie '97 sa intuiasca gandurile premierului Ciorbea. Si totusi, in opinia mea premierul Nastase nu poate decat sa piarda daca isi pune sperante in aceasta imblanzire artificiala a presei. Roadele acestui oportunism sunt dulci pe termen scurt, dar otravite pe termen mediu si lung. Sa ne aducem aminte de figurile de neuitat ale crainicilor TVR din 1990 1991, care nici macar nu faceau efortul de a-si ascunde partizanatul politic ba chiar si-l afisau cu ostentatie. Si ce s-a intamplat cu ei? Intr-un final care nu a intarziat prea mult , ei devenisera de nesuportat chiar si pentru electoratul fidel al lui Ion Iliescu, oameni care si ei, ca tot romanul imediat ce au avut de ales au inceput sa se uite mai mult la zambetul Andreei Esca, la gropita din obrajii Cristinei Topescu sau la ochii jucausi ai Alessandrei Stoicescu. Care este situatia astazi? Pe fondul acestor convingeri generale ca televiziunile si o mare parte dintre ziare menajeaza prezenta putere, toate sondajele arata o scadere lenta dar constanta a increderii publicului in presa. O presa mercenarizata isi risca propria credibilitate; scadenta poate nu vine azi sau maine, dar de venit vine sigur. Realitatea este ca romanilor nu le place presa de partid si o miros de la distanta. Chiar fara experienta democratica recenta si chiar posesori ai unei culturi politice in prefacere, romanii au macar intuitia corecta - a faptului ca cine se teme de presa, in noua cazuri din zece, inseamna ca are intr-adevar ceva de ascuns. In fond, premierul Nastase este un personaj politic relativ tanar si este de banuit ca ambitiile sale au bataie mai lunga decat postul de premier (iar dansul nu este singurul personaj ambitios al Guvernului!). Nu vad de ce ar fi interesat in a-si toci singur, de-acum, armele mediatice de la care asteapta probabil un sprijin pentru mai tarziu. In plus, premierul si-a facut deja prieteni prin Harghita si Covasna, prin Republica Moldova etc., exact genul de prieteni care abia asteapta sa poata specula o gafa sau alta. Puterea de acum poate intimida cat vrea presa, dar adevarata batalie pe care va trebui sa o castige va fi cea a strazii, si nu a ecranului ecran de pe care romanul mediu inghite multe, dar spre care se uita si cu lehamite, la finele lunii, cand vine scumpita nota de plata pentru energia electrica.
Morala aceasta este simpla: o nota de plata vine, odata si odata, atat pentru cel ce priveste, cat si pentru cel ce se lasa privit.
A r h i v a
  La judecata zilei    
  CNSAS - o rana a memoriei colective    2001-10-04
  Razboiul rece s-a Incheiat pe 11 septembrie...    2001-09-29
  Talibanul nostru de serviciu    2001-09-20
 Top afisari / comentarii 
 Azi se declanseaza "AloMania" (112 afisari)
 Un exercitiu de tehnoredactare, transformat in "Scrisori de dragoste" (36 afisari)
 Armata romana a recrutat primele femei (31 afisari)
 Dumitru Buju scos din fotbal (23 afisari)
 Arta precolumbiana la Muzeul Banatului (21 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2001 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.99712 sec.