Intre 21 si 23 mai s-a desfasurat, la Tirana, reuniunea Mesei de lucru 2 (reconstructie economica) a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Principalele subiecte aflate pe agenda discutiilor dirijate chiar de coordonatorul Pactului de Stabilitate, Bodo Hombach, s-au axat pe elaborarea unei piete de comert liber si pe facilitatile comerciale. Comertul este la fel de important ca si infrastructura. "La ce folosesc sosele bune, daca pe ele nu circula marfuri?", este de parere Hombach. Pactul de Stabilitate are trei Mese de lucru. Prima este dedicata democratiei si drepturilor omului, si s-a reunit (14 - 15 mai) la Portoroz, in Slovenia, iar Masa de lucru 3 (probleme de securitate) urmeaza sa dezbatere subiecte specifice la Zagreb (12-13 iunie). Pactul de Stabilitate este coordonat, in fapt, de asa-numita "masa regionala" - la 28 iunie, la Bruxelles, unde vor fi prezenti reprezentantii statelor partenere si ai organizatiilor angrenate in derularea proiectelor Pactului. Obiectivul principal al intalnirii de la Tirana a fost evaluarea progresului inregistrat de proiectele din cadrul Pachetului cu Implementare Rapida (Quick Start Package). Au fost discutate liniile directoare si strategiile pe termen scurt necesare unei mai bune promovari a intereselor regionale in cadrul proiectelor de imbunatatire a infrastructurii regionale de transport, a liberalizarii comertului, atragerii investitiilor directe si intaririi coeziunii mediului economic din regiunea sud-est europeana. Din partea Romaniei au participat functionari ai ministerelor (economice) angrenate in proiectele Mesei de lucru 2 si un reprezentant al Biroului Emisarului Special al Coordonatorului Pactului. Va prezentam interviul acordat, cu aceasta ocazie, de Bodo Hombach, in exclusivitate ziarului ZIUA. CSCE - un model pentru Pactul de Stabilitate De aproape doi ani sunteti coordonatorul european al Pactului de Stabilitate. Care este filosofia de baza a Pactului si care sunt punctele sale grele? Bodo Hombach: Ideea de baza o reprezinta importul, in Europa de Sud-Est, a deja verificatelor experiente de stabilizare si integrare, stiut fiind ca stabilitatea nu poate fi atinsa si nu functioneaza decat integrata in triunghiul economie - democratie - securitate juridica (securitate in general, de fapt, inclusiv in sens militar). Acest concept se reflecta, in fapt, in cele trei structuri ale Pactului, in cadrul caruia ne preocupam, in mesele de lucru, de fiecare dintre aceste trei directii. Istoric, vorbind, continuam modelul initiat prin procesul CSCE, care - si el - evolua pe trei paliere. Noutatea adusa de Pact este ca intreaga politica internationala fata de Europa de Sud a fost generata de un ansamblu de relatii bilaterale care au fost inmanuncheate si, apoi, supuse unei coordonari. Cum evaluati situatia actuala din regiune? Este oare criza de la granita dintre Kosovo si Macedonia samburele unor noi rupturi intre etnii? Bodo Hombach: Situatia, in ansamblul ei, s-a imbunatatit considerabil. In urma cu numai un an mai era Milosevici la putere si ne mai temeam ca va interveni militar in Muntenegru. Razboiul nu mai este, astazi, o optiune, in Balcani. In fata terorismului suntem ingrijorati si mai trebuie sa muncim o vreme. Pana acum, comunitatea internationala si - ceea ce este mai important - statele din regiune au reusit sa-i izoleze pe teroristi, mai precis pe cei din Macedonia. Este o noutate pentru Balcani! Nimeni, in regiune, nu mai vorbeste despre "luptatori pentru libertate". As dori sa evoc aici si rolul pozitiv jucat de Guvernul de la Tirana. Sigur, situatia din Macedonia ramane ingrijoratoare. Sper ca Natiunile Unite sa poata lua deciziile corecte. Un sprijin international, coordonat de Uniunea Europeana si Alianta Nord-Atlantica, este necesar pe mai departe. Fara cooperare regionala nu se poate ajunge in UE Vorbiti-ne despre evolutii pozitive generate de activitatea Pactului de Stabilitate. Bodo Hombach: Co-generate ar fi o exprimare mai corecta. Nimeni nu detine, singur, reteta reusitei. Schimbarea democratica din Serbia este, cu certitudine, o astfel de realizare. Pactul de Stabilitate a sprijinit autoritatile locale, in orasele administrate de Opozitia din epoca si media independenta. Din 244 de proiecte circumscrise asa-numitului pachet "quick start", 201 au demarat. Aceasta inseamna 82%. Raportat la scara internationala, este o evolutie foarte rapida. Cooperarea regionala a suferit si ea imbunatatiri sensibile, e drept ca este vorba despre evolutii mai putin vizibile dar si mai putin costisitoare si cu rezultate importante pe termen lung. Guvernele din regiune sunt preocupate de elaborarea cadrului pentru un comert liber interconectat, coopereaza in combaterea criminalitatii organizate si in sensul protectiei drepturilor omului si ale minoritatilor. Cat de interesate sunt Parlamentele nationale din regiune intr-o cooperare cu Uniunea Europeana? Exista o concurenta intre ele, in acest sens? Bodo Hombach: In regiune, cooperarea interparlamentara a suferit imbunatatiri semnificative, la care, in urma cu putini ani, nici nu puteam visa. Toate tarile din regiune doresc integrarea in UE. Aceasta din urma a tinut sa precizeze ca vointa de colaborare regionala, dorinta de a rezolva problemele cu vecinii intr-o maniera pacifista si europeana reprezinta un prim pas catre accederea in UE. Aici pot fi de ajutor programele Pactului. Acest mesaj a fost receptat de toata lumea. Spiritul cooperarii transpare cu claritate la fiecare dintre reuniunile regulate la nivel inalt si la varf, cum au fost cele de la Skopje sau Tirana. Unele Guverne mai crediteaza ideea ca ar fi mai bune decat altele si ca s-ar putea apropia mai rapid decat acestea de Uniunea Europeana. Este o interpretare gresita. In realitate, aceasta conceptie franeaza procesul. Privind spre piete, avem imaginea cea mai elocventa, in acest sens. Nici una dintre tari nu este, luata individual, suficient de mare insa, la un loc, au 55 de milioane de consumatori. In conditiile unor piete deschise, aceasta dimensiune este formidabila. In octombrie, la Bucuresti, se vor discuta viitoarele proiecte Care sunt prioritatile in materie de distribuire a mijloacelor financiare de sustinere a proiectelor? Puteti reactiona suficient de repede in cazul necesitatii adoptarii unor masuri de urgenta? Bodo Hombach: Nu intotdeauna. Dar aceasta nu este problema Europei de Sud-Est, ci a intregului nostru mecanism complex si birocratic. De aceea, unul dintre obiectivele mandatului meu il reprezinta combaterea birocratiei si a lentorii. Lentoarea poate fi suportabila in societatile vest-europene, in Balcani, insa, este fatala. Poate fi defavorabila Guvernelor - in ceafa fortelor reformiste continua sa sufle nationalistii si revizionistii. Nu sunt multumit cu ceea ce am realizat pana acum. Am sa presez pe mai departe in directia reducerii acestor bariere. Ajung resursele pentru proiectele de reconstructie si stabilizare? Ce urmeaza? Vor mai veni bani? Bodo Hombach: Cifrele vorbesc de la sine. Conferinta finantatorilor, din martie 2000, a adus 2,4 miliarde de euro. Este o suma mult prea mare pentru a fi ignorata, dar, deopotriva, prea mica pentru enormele nevoi de reconstructie din regiune. Sunt fonduri catalizante, care, prin ele, ar urma sa mobilizeze si sa atraga investitii private. Doar acestea pot sustine dezvoltarea economica din aceste tari - o dezvoltare care incepe sa prinda contur. Importante sunt liberalizarea comerciala si "investement compacts" - initiative ale Pactului deocamdata mai putin popularizate. Pornind de la proiectele "quick start" aflate in derulare, putem spune, la un bilant, ca am avut succes. Un bilant important mai ales daca il folosim pentru a privi in perspectiva. Ma bucura faptul ca eforturile internationale sunt sustinute de propuneri venite din interiorul regiunii, in vederea viitoarei conferinte regionale, programate a se desfasura la Bucuresti, pe 25 si 26 octombrie. Impreuna cu Guvernele ne indreptam, acum, atentia catre viitoarele pachete de proiecte, urmand ca la conferinta sa le propunem spre finantare. Pactul se va concentra pe proiectele cele mai benefice Cum evolueaza cooperarea dintre diferitii parteneri ai Pactului? Joaca organizatiile non-guvernamentale vreun rol? Bodo Hombach: Colaborarea este, pe ansamblu, foarte buna. Pactul de Stabilitate reuneste la aceeasi masa o mare diversitate de parteneri, cum ar fi NATO si Banca Mondiala, Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii si asa mai departe. Aceste parteneriate ofera mai multe rezultate. Pactul reuseste sa elaboreze o platforma comuna, fluidizand procesele, indepartand obstacolele din calea derularii acestora. ONG-urile nu sunt parteneri directi ai Pactului, dar ca parteneri ai diverselor Guverne si organizatii, in numele carora se ocupa de implementarea proiectelor, joaca un rol indispensabil. Cum vedeti dumneavoastra, personal, stabilizarea regiunii balcanice si ce demersuri se mai impun a fi facute? Bodo Hombach: Consider ca am depasit ceea ce s-ar putea numi faza initiala. Pactul exista. De acum trebuie sa ne concentram asupra acelor activitati care pot aduce cele mai multe beneficii. Acest proces de focalizare va fi discutat la conferinta regionala de la Bruxelles, la sfarsitul lunii iunie. Punctele grele ale acestui an sunt organizarea unei a doua conferinte regionale, care sa dezbata problema revenirii refugiatilor, a dialogului interetnic, a infrastructurii si a mobilizarii investitiilor private, precum si a luptei impotriva criminalitatii organizate, pe de o parte, si pregatirea, pe de alta parte, a unei conferinte pentru spatiul dunarean. Trebuie, de asemenea, sa imbunatatim, in ansamblul lor, obiectivele Pactului, reteaua de contacte si cooperarea regionala. Acesta este, pana la urma, fundamentul integrarii in structurile euro-atlantice.

Departamentul Externe