Ziua Logo
  Nr. 1948 de miercuri, 8 noiembrie 2000 
 Cauta:  
  Detalii »
Actualitate
ZIUA ii ia la intrebari pe candidatii la Presedintie. Astazi, Petre Roman
Sondajele: unul mai masluit ca altul
-- Investitii pentru noi locuri de munca
ZIUA: Domnule presedinte, v-ati lansat candidatura la Presedintie sub deviza "El poate!". Ce poate Petre Roman si ceilalti candidati nu pot sa faca pentru Romania?
Petre Roman: Ceea ce Petre Roman poate sa faca si ceea ce mi-am propus este sa fiu un presedinte puternic, un presedinte care sa utilizeze, la limita maxima, prerogativele constitutionale pentru a fi un presedinte implicat, un presedinte angajat care fixeaza prioritatile nationale si impinge la realizarea lor "prin contrast" cu realitatea ca Ion Iliescu si Emil Constantinescu, in calitate de presedinti, nu au utilizat aceste prerogative constitutionale. Despre dansii nu s-a putut spune ca au condus treburile politice ale tarii. E timpul ca presedintele Romaniei, asa cum sunt asteptarile cetatenilor, asa cum este gandul lor cand voteaza omul care sa fie presedintele Romaniei, sa fie un presedinte pentru tara care sa fie la inaltimea acestor asteptari, un om puternic, capabil sa conduca. Aceasta este deosebirea esentiala dintre felul in care gandesc eu ca trebuie sa fie presedintele Romaniei si ceea ce propun contracandidatii mei.
Z: In programul "Pentru o buna guvernare a tarii - calea social-democrata" identificati trei tinte imediate: stoparea saracirii populatiei, toleranta zero fata de coruptie, dezvoltarea clasei mijlocii. Detaliati solutiile pentru cele trei probleme.
P.R.: Planul fundamental al PD este cel de investitii pentru noi locuri de munca. Crearea unei noi economii in Romania, adica a unei economii profitabile, este singura cale pentru a trata saracia prin metoda potrivita, adica prin producerea de bogatie. Daca ceva a lipsit in acest an Romaniei, o spun absolut toti specialistii, o spun cetatenii obisnuiti, au lipsit investitiile de tot felul: ateliere, fabrici, uzine, servicii, alimentari cu apa, conducte cu gaz, drumuri, cai ferate etc.. Prin urmare planul nostru este simplu, stimularea investitiilor in economia romaneasca care, in mod concret, in urmatorii patru ani ar trebui sa se ridice la nivelul investitiilor din alte tari care sunt pe acelasi drum ca si noi - dau ca exemplu doar Polonia - unde investitiile raportat la ceea ce este capacitatea tarii sunt de circa sase, sapte ori mai mari decat in Romania. Investitiile in Romania vor insemna locuri de munca care sunt bine platite.
Vom combate cauzele coruptiei
Am vizitat in ultimele luni multe intreprinderi care au fost realizate de la zero, in diferite domenii, si-n toate aceste intreprinderi am constatat ca majoritatea salariatilor sunt tineri si ca-n general sunt locuri de munca mult mai corect platite. Prin programul despre care am vorbit, investitii pentru locuri de munca, vom duce lupta si cu saracia si vom duce lupta si cu coruptia, pentru ca ceea ce nu s-a facut in Romania a fost lupta impotriva coruptiei pornind de la cauze si nu de la efecte. Cauzele sunt risipa si hotia acceptate in administratiile publice, in intreprinderile de stat. Acolo este cauza coruptiei. Pentru tratarea acestei grave boli a societatii noastre, trebuie sa punem pe picioare si sistemul justitiei. In felul acesta se leaga cele trei puncte: tratarea saraciei prin producerea bogatiei, stimularea investitiilor prin combaterea birocratiei, coruptiei, a unor legi netransparente sau incorect aplicate. Fundamentale pentru lansarea investitiilor raman stimulentele cuprinse in reducerea taxelor si impozitelor care astazi greveaza cel mai rau asupra intreprinderilor care functioneaza, intreprinderilor care merg, care sunt intreprinderi de initiativa libera, de initiativa privata. Acestea sunt sufocate de taxe si impozite enorme. Pentru noi, impozitul pe salariu, asa cum este el astazi configurat, va fi cuprins intre 10-20%. In ceea ce priveste punerea pe picioare a alimentatiei populatiei, a serviciilor, a turismului, vom face si noi, asa cum se intampla in toata lumea dezvoltata, subventionarea creditelor, deci a dobanzii la creditele pentru agricultura si un TVA preferential pentru produsele alimentare de baza: lapte, carne, oua, unde TVA trebuie sa fie intre 6-7% si nu mai mult. Este un program complet pentru relansarea economiei romanesti.
Fondul National de Solidaritate este un sprijin puternic pentru cei aflati in saracie extrema
Z: Unul dintre proiectele pe care le-ati lansat pentru combaterea saraciei este Fondul National de Solidaritate. Sunteti multumit de efectele obtinute?
P.R.: Suntem foarte multumiti, deoarece, de la neincrederea cu care a fost primit acest fond, am ajuns sa venim in sprijinul a sute de mii de oameni. Au fost ajutate, in 1999, 1.048.000 de familii din Romania, au fost 2500 de asistati din camine de batrani sau din institutiile pentru copii cu handicap. Anul acesta au fost ajutate 947.000 de familii prin Fondul National de Solidaritate, peste 2000 de asistati din institutiile mai sus amintite si am reusit sa pornim si sprijinirea tinerelor familii. Putem spune ca acest fond, unicul instrument de combatere a saraciei extreme, care a fost initiativa si realizarea PD, a reprezentat cu adevarat un sprijin puternic in favoarea oamenilor aflati in saracie extrema.
Constatam ca suntem asociati la acte de guvernare gresite
Z: In ultima perioada, liderii PD sunt extrem de critici la adresa guvernului Isarescu in care partidul dumneavoastra detine, totusi, ministere importante. Care sunt marile nemultumiri ale PD?
P.R.: Nemultumirea noastra este legata in special de gravele indecizii ale primului ministru. Cineva facea remarca ca premierul a ajuns sa se comporte precum fostul prim-ministru Ciorbea, la fel de indecis, la fel de oscilant, ceea ce a creat mari probleme in derularea normala a guvernarii. Cum sa fim multumiti cu situatii de intarziere de luni si luni de zile a luarii unor decizii care sunt foarte importante in planul economic, in planul integrarii noastre europene - vezi ceea ce s-a intamplat cu programul SAPARD sau cu ordonanta cu privire la persoanele care asteapta pensionarea anticipata. Toata logica spunea ca aceasta pensionare anticipata, data fiind iesirea acelor oameni din ajutorul social, este justificata si nu conduce la costuri suplimentare. Acestea sunt doar cateva exemple. Ministrii democrati si-au facut datoria. O alta indecizie grava a fost legata de restructurarea CONEL, asupra careia ministrul Berceanu a trebuit sa pledeze luni de zile. Nemultumirile noastre sunt legate pur si simplu de realitatea ca nu suntem lasati sa ne facem treaba si, pe de alta parte, constatam ca suntem asociati la acte de guvernare care sunt gresite sau care sunt nejustificat amanate.
Economia de piata va deveni functionala prin realizarea reformei institutionale, a celei fiscale si a celei juridice
Z: Comisarul european Verheugen declara ca Romania nu are economie de piata. De ce nu are Romania, la 11 ani de la caderea comunismului, o economie de piata? Ca participant vreme de sase ani la guvernare ce aveti sa va reprosati in acest domeniu?
P.R.: V-as spune ca nimic. In momentul in care guvernul Roman a fost inlaturat, in planul reformei Romania era cea mai avansata tara din fostul lagar comunist. Ulterior lucrurile au fost intoarse inapoi la gandirea si metodele de gestiune ale regimului de dinainte de decembrie '89. A fost guvernarea Stolojan-PDSR in '92 si apoi guvernarea PDSR pana in 1996. Atunci bazele economiei de piata functionale au fost puternic amanate, nu au fost puse pe picioare. Ceea ce a grevat realizarea unei economii de piata functionala in Romania au fost doua lucruri: reforma fiscala care a ramas doar la inceputurile ei si reforma institutionala - e vorba in special de institutiile economiei de piata care n-au avut autoritatea necesara, nu au fost incurajate ca sa-si faca efectiv datoria ca institutii de reglementare a pietii. Spunandu-se ca in Romania nu exista o economie de piata functionala nu se spune decat un adevar care, insa, va putea fi remediat prin realizarea, inca in 2001, cel putin in planul de baza, a celor trei reforme: fiscala, institutionala si juridica.
Reforma in domeniul transporturilor este realizata integral
Z: PD gestioneaza ministerele Transporturilor si Industriilor care au in subordine marile monopoluri. Privatizarea utilitatilor publice nu s-a facut, s-a procedat, in schimb, la tot felul de restructurari.
P.R.: Nu este corect ce spuneti. In ce priveste reforma in ministerul Transporturilor ea este de mult realizata integral. Nu exista monopoluri acolo, exista o clara deschidere catre piata, societatea de cai ferate functioneaza pe baze competitionale si exista trei componente ale acesteia. In ce priveste PETROM, la noi petrolul functioneaza in regim de piata, restructurarea ROMGAZ este o realitate. Am fost in zona Banat-Ardeal si am vazut rezultatele imediate legate de structurarea noua pe piata a ROMGAZ - 600 de kilometri de conducte de gaz s-au facut prin initiativa privata in judetele Timis, Arad si Bihor, deci dintr-odata sunt trei domenii in care nu aveti dreptate. In ce priveste CONEL, restructurarea organizitionala s-a facut, mai trebuie sa existe curajul de a duce pana la capat fiecare componenta in fata propriei sale raspunderi, adica a autonomiei financiare.
Decizia Biroului Permanent in cazul Constanta a fost corecta
Z: PD a avut o serie de probleme interne in debutul campaniei electorale. Va asteptati sa mai apara nemultumiti din cauza listelor pentru Parlament?
P.R.: Nu. Lucrul acesta este incheiat, listele au fost depuse si daca va referiti la episodul Constanta poate veti observa ca pe listele de acolo anumiti candidati n-au fost acceptati de Biroul Permanent National pe locul intai la Camera si la Senat, iar astazi nu mai figureaza pe nicaieri, pe nici un fel de liste. Prin urmare, este limpede ca decizia BPN de a nu fi acceptati acesti oameni era una corecta.
Z: In sondaje nu stati deloc pe roze. Va bazati pe o strategie ca a lui Traian Basescu, care a tasnit pe ultima suta de metri castigand cursa pentru Primaria Capitalei? La cat estimati procentul obtinut de PD in alegerile generale? Va vom regasi in turul doi?
P.R.: Totdeauna PD a fost pus in situatia de a se apara in raport cu sondajele. Ceea ce se intampla astazi cu sondajele este un lucru inadmisibil pentru ca reprezinta o incercare de intimidare a electoratului. Nu putem compara rezultatul unui vot cu niste sondaje care sunt facute pe 1-1500 de persoane fata de votantii care sunt 10-12 milioane. La locale s-a vazut ca PD este al doilea partid din Romania - avem peste 500 de primari - si iata acuma vin cu sondaje, unul mai masluit ca altul, care plaseaza PD pe locul patru, chiar cinci. Va rog sa nu va suparati, dumneavoastra presa sunteti primii care ar trebui sa spuneti ca asta este o mistificare inacceptabila. Ce am face daca despre ziare sau alte instrumente de opinie publica s-ar spune ca nu aveti nici un impact, nu va citeste nimeni si s-ar spune treaba asta de o suta de mii de ori. Situatia este intru-totul similara.
Scopul nostru este sa avem o greutate hotaratoare in viitoarea guvernare
Z: PD trage in toate directiile. Nu va e teama ca, dupa alegeri, veti ramane izolati?
P.R.: Nu. N-avem nici un motiv sa ne consideram izolati pentru ca avem convingerea ca politica pe care vrem s-o promovam este cea justa si cea acceptata.
Z: Care va fi diferenta, in 2001, intre un PD aflat la guvernare si un PD situat in opozitie?
Sunt speculatii asupra carora nu are rost sa discutam pentru ca suntem in plina campanie electorala si scopul nostru este sa avem o greutate hotaratoare in viitoarea guvernare.
Curajul nu mi-a lipsit niciodata
Z: Va rog sa creionati cate un scurt portet al principalilor dvs. contracandidati (punctul forte si zona vulnerabila).
P.R.: Va pot creiona portretul meu, de ce consider ca sunt cel mai bun pentru a fi presedintele Romaniei, si acuma spun trei calitati. Am dobandit maturitatea politica necesara pentru a fi presedinte, am competenta in conducerea treburilor tarii necesara pentru a fi presedintele Romaniei, iar curajul de care un presedinte are mare nevoie nu mi-a lipsit niciodata.
Nu sunt legat de nici un fel de interese
Z: Ca presedinte al Romaniei va avea Petre Roman datorii catre anumite grupuri de interese?
P.R.: Este o intrebare foarte buna pentru ca un presedinte trebuie sa fie capabil sa infrunte diferite interese: personale, de clan, de grup, politice, si daca el insusi este legat de anumite grupuri de interese este vulnerabil si evita sa se confrunte cu aceste interese in numele interesului general pe care el il promoveaza. Nu sunt legat de nici un fel de interese.
Z: Din ce traieste familia Roman? Este implicata in afaceri?
P.R.: Nu avem vreo participare in vreo societate, in afaceri, nici macar vreo forma de venit de acest tip, ma refer la familia Roman - eu si sotia mea. Ceea ce reprezinta sursa noastra de viata sunt veniturile obisnuite pe care le am din functia pe care o detin, ale sotiei mele, a muncii pe care o desfasoara ea sau ea ca oameni in societate, fie pe partea politica, fie ca intelectuali.
Z: In ce credeti, domnule Petre Roman?
P.R.: In Dumnezeu, in Romania si in poporul roman.
Roland Catalin PENA
Biografia neromantata a candidatului PD
Date personale
Data si locul nasterii: 22 iulie 1946, Bucuresti.
Familia:
- parintii: tatal - inginer, profesor; luptator in Brigazile Internationale din Spania; decedat in 1983. Mama - profesoara, catolica; decedata in 1991.
Este casatorit; sotia - ziarista, lector universitar; are o fiica studenta, si una din prima casatorie a sotiei.
Religie: crestin-ortodox
Studii: absolvent al Liceului de informatica - Bucuresti (1963); licentiat al Institutului Politehnic Bucuresti, Facultatea de Energetica, sectia Hidroenergetica 1968, sef de promotie.
In anii 1971-1974 - studii de doctorat in Franta, unde, prin concurs, obtine si dreptul de a fi cadru didactic.
In 1971, masterul "Diplome d'Etudes Approfondees" si sustine, in martie 1974, teza de doctorat la Institutul Mecanica Fluidelor, din Toulouse, Universitatea "Paul Sabatier", cu tema "Aerarea naturala a curgerilor cu suprafata libera".
Activitatea profesionala: Cariera didactica la Facultatea de Energetica a Institutului Politehnic din Bucuresti. In 1976 - sef de lucrari, in 1982 - conferentiar, iar in 1985 - seful catedrei de hidraulica si masini hidraulice (1985-1990).
Profesor universitar din 1990.
Activitatea politica
Petre Roman s-a consacrat in viata politica odata cu Revolutia din decembrie 1989 cand, pe 22 decembrie, a devenit membru al Consiliului Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale (CPFSN). Pe 26 decembrie 1989, Petre Roman a fost numit prim-ministru al Romaniei, el conducand Guvernul provizoriu pana la 28 iunie 1990.
La 20 mai 1990 Roman este ales deputat de Bucuresti pe listele FSN iar pe 20 iunie este desemnat prim-ministru.
Pe 26 septembrie 1991, Petre Roman isi depune mandatul de premier sub presiunea minerilor din Valea Jiului condusi de Miron Cozma sositi pentru a patra oara in Bucuresti, dupa 1989.
Petre Roman a fost membru marcant al FSN (17 martie 1991-30 martie 1992). Odata cu desprinderea aripii conduse de Ion Iliescu, in 30 martie 1992, Roman a devenit presedinte al FSN-ului in noua forma, devenit, in mai 1993, PD/FSN. La 23 octombrie 1994, Petre Roman a obtinut un nou mandat de doi ani in functia de presedinte al PD (FSN).
Din 27 septembrie 1992, Roman este ales deputat de Bucuresti pe lista PD/FSN, iar la alegerile din 1996 el devine senator de Bucuresti pe listele USD. Odata cu formarea USD, Petre Roman detine si co-presedintia acestei aliante.
La 27 noiembrie 1996, liderul PD este ales senator din partea USD si presedinte al Senatului, iar la 22 decembrie 1999 este numit ministru al Afacerilor Externe.
La 11 decembrie 1997, Petre Roman a fost investit in functia de presedinte al Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice in Zona Marii Negre, prilej cu care a declarat ca este important ca activitatea acestui for european sa se materializeze cat mai repede prin realizari concrete la nivel economic.
Activitatea de prim-ministru
Programul guvernamental elaborat de prim-ministrul Petre Roman si prezentat la data de 28 iunie 1990 includea si o serie de idei liberale, criticate de gruparea conservatoare din interiorul FSN, dar promovate de opozitia reformista. De asemenea, la 18 octombrie 1990, Petre Roman a emis un raport in care se pronunta pentru accelerarea reformei. La cateva zile dupa emiterea acestui raport, Romania si Comunitatea Europeana au semnat, la Luxemburg, un acord de cooperare economica si comerciala.
La putin timp dupa acest eveniment, in ianuarie 1991, primul ministru si-a atras asupra lui critica virulenta a lui Alexandru Barladeanu (presedintele Senatului, membru marcant al partidului comunist in anii '50 si '60), care il acuza pe Roman de diletantism in ceea ce priveste implementarea reformei si liberalizarea preturilor. Prima decizie mai radicala a cabinetului Roman s-a pus in aplicare la 1 noiembrie 1990 si viza liberalizarea preturilor pentru un numar important de bunuri de consum.
In februarie 1991, Petre Roman emite un nou raport privind barierele refomei: centralizare prea mare, coruptie la nivel inalt, mentalitati comuniste invechite, accentuand inca o data necesitatea accelerarii ritmului refomei economice.
Urmatorul pas important pentru accelerarea reformei a fost adoptarea, in iulie 1991, a Legii privatizarii. Aceasta lege a fost criticata atat de aripa de stanga a FSN (condusa de Barladeanu), cat si de Opozitia parlamentara, a carei participare in elaborarea unei legi de asemenea importanta, cum era legea privatizarii, a fost refuzata. Partidele din Opozitie (PNT-CD, PNL si PUNR) au considerat legea ca fiind "anti-nationala" - deoarece atragea interesul strain pentru patrimoniul national intr-un mod prea abrupt, (contrazicand sloganul FSN - "nu ne vindem tara"), "anti-populara" - din moment ce numai 30% din patrimoniul national urma sa fie distribuit populatiei, in timp ce statul ar fi detinut in continuare 60% si "anti-democratica" pentru ca populatia nu fusese consultata in legatura cu implicatiile acestei legi. In final, Legea privatizarii a fost votata de catre Parlament in absenta reprezentantilor Opozitiei, deputatii FSN recunoscand ca legea a fost adoptata atat de repede din cauza recomandarilor FMI si BERD.
Cea mai puternica reactie la reforma economica initiata de guvernul Roman a venit in septembrie 1991, de la minerii din Valea Jiului, care au protestat fata de cresterea inflatiei si fata de inrautatirea conditiilor de viata. In ciuda intelegerii dintre sindicatele minerilor si Guvern, ortacii au pornit din nou spre Bucuresti, de aceasta data cerand demisia guvernului Roman si a presedintelui Iliescu. Sub presiunile violente ale minerilor, cabinetul Roman a demisionat, in timp ce Iliescu a acceptat toate solicitarile acestora, asa cum au fost ele formulate de liderul sindical Miron Cozma, incepand din 1990. Consecintele acestei noi "mineriade" au fost extrem de serioase: 3 morti, 455 de raniti, daune in valoare de 86 de milioane de lei, scaderea prestigiului national. Deschiderea pietei interbancare, convertibilitatea monedei nationale si unificarea ratei de schimb, programate pentru 27 septembrie 1991, au fost abandonate; colaborarile cu FMI, BERD, Comunitatea Europeana, Consiliul Europei si GATT au fost intrerupte.
Activitatea desfasurata la conducerea partidului
Evolutia partidului din 1992 pana in 1996
Partidul Democrat este urmasul Frontului Salvarii Nationale. Diviziunile care au dus la ruperea FSN au aparut cu claritate in momentul celei de-a patra mineriade, din septembrie 1991, cand Petre Roman a fost nevoit sa demisioneze din functia de prim-ministru. In primavara anului 1992, din FSN s-a desprins o aripa care, la Congresul din 1993, isi ia denumirea de PD (FSN), dar in scurt timp se va numi doar "Partidul Democrat".
Pozitia reclamata de Partidul Democrat in spectrul politic romanesc este cea de centru-stanga. Ruptura dintre Petre Roman si Ion Iliescu (martie 1992) se produce, la nivel discursiv, sub semnul optiunii ideologice, impotriva trecutului si in favoarea elementelor democratice si ale economiei de piata. Promovarea acestor principii plaseaza FSN-ul (dupa martie 1992, formatiunea lui Petre Roman pastreaza acest nume, in timp ce partidul lui Ion Iliescu se intituleaza FDSN), apoi PD-ul, mai degraba spre centru, decat spre stanga, in proximitatea formatiunilor de centru-dreapta.
Ruptura gruparii lui Roman din trunchiul marelui FSN a fost considerata de protagonisti drept o solida optiune ideologica, o ruptura cu trecutul si chiar un certificat de democratie. Tonul vehement si gravitatea acuzatiilor lasau sa se inteleaga ca Petre Roman nu ar mai putea lua loc in vreo combinatie politica alaturi de Ion Iliescu. La randul sau, dupa preluarea puterii in 1992, PDSR a pornit o campanie violenta impotriva lui Petre Roman si a apropiatilor sai din FSN (Adrian Severin, Traian Basescu si altii) pe care i-a acuzat de grave ilegalitati. Petre Roman nu a contenit nici el sa critice PDSR pentru politica subventionarii sectoarelor economice nerentabile.
In opozitie, partidul lui Petre Roman a fost nevoit sa faca fata unor campanii inversunate initiate de puterea de atunci. In acest context, incepe o colaborare punctuala in Parlament cu CDR care anunta viitoarea coalitie de guvernamant.
Se asociaza in 1995 cu PSDR, un partid cu istorie si cu o traditie social-democrata indubitabila. Asocierea are mai mult un rol simbolic, de a spori credibilitatea doctrinei social-democrate promovate de PD, intrucat, in acel moment, dintre toate partidele declarate social-democrate numai PSDR era acceptat in Internationala Social-Democrata. De altfel, cu sprijinul PSDR, la data de 12 septembrie 1996, PD devine membru cu drepturi depline in Internationala Socialista.
Politica de aliante
In cursul anului 1993, PD (FSN) initiaza discutii cu delegatii ale PNL si PAC, finalizate, in luna noiembrie, prin semnarea unei declaratii politice, prin care cele trei formatiuni considerau ca este de datoria lor sa formuleze "solutii concrete bazate pe afinitati programatice, pentru iesirea din impasul actual". Documentul a lasat loc speculatiilor privind inchegarea, pe viitor, a unei coalitii tripartite.
In 1994, liderul PAC, Nicolae Manolescu, a incercat sensibilizarea partidelor din CDR in vederea acceptarii, de catre aceasta, a PD (FSN) pentru o noua formula guvernamentala, atragand atentia ca incertitudinea privind participarea PD (FSN) alaturi de Conventie la guvernare "ar putea impinge acest partid la o alta solutie, si anume o coalitie cu PDSR, ceea ce nu ar fi de preferat din punctul de vedere al opozitiei".
La data de 27 septembrie 1995, PD si PSDR au creat alianta intitulata Uniunea Social-Democrata (USD), cu obiective doctrinare si electorale comune. Scopul declarat al aliantei conduse de Sergiu Cunescu si Petre Roman era asocierea intr-un cartel electoral pentru alegerile din 1996. Petre Roman, presedintele PD, a afirmat ca, in principiu, 75% din locurile pe listele electorale ale Uniunii Social-Democrate vor reveni PD, in timp ce 25% vor reveni PSDR.
Desi initial USD acceptase ideea avansata de Emil Constantinescu, de sustinere a unui candidat unic al opozitiei la alegerile prezidentiale, la data de 6 septembrie 1996, USD si-a desemnat propriul candidat la Presedintie in persoana lui Petre Roman care s-a clasat al treilea, cu un procent de 20,54%. In turul doi al alegerilor prezidentiale, USD si-a declarat sprijinul pentru candidatul CDR, Emil Constantinescu.
Participarea PD la guvernare
Participarea PD la guvernare alaturi de CDR si UDMR a fost marcata de conflicte. PD s-a remarcat prin numeroasele declaratii critice la adresa partenerilor si chiar a activitatii guvernamentale in care era el insusi implicat. Atitudinea recalcitranta a democratilor a contribuit, cel putin partial, la dezvoltarea unor conflicte in cadrul coalitiei care au degenerat in cateva randuri in acute crize guvernamentale.
Inca din 1997, liderii PD si-au criticat cu vehementa aliatii, considerandu-i vinovati pentru intarzierea masurilor de reforma. In octombrie 1997, Roman critica prestatia la guvernare a PNTCD, despre care a afirmat ca nu respecta intelegerile stabilite in cadrul coalitiei si ca s-a indepartat de la principiile stabilite cu presedintele PNTCD, Corneliu Coposu, in momentul formarii fostei coalitii a opozitiei unite.
Roman si-a declarat public nemultumirea fata de mersul reformei economice. El a spus ca, intr-adevar, au fost reduse pierderile din economie, insa lipsesc politicile financiare si de credit, politicile sectoriale in domeniul economic si masurile coerente in domeniile educatiei si ocrotirii sanatatii, raspunderea principala revenind reprezentantilor PNTCD.
La inceputul lunii iulie 1997, raportul sefului Corpului de Control al Guvernului a acutizat criza dintre PD si partenerii de coalitie. Reactiile PD au fost foarte dure fata de acest raport, in care multi lideri ai PD, printre care si presedintele partidului, Petre Roman, erau acuzati ca ocupa in mod ilegal locuinte din fondul de stat. De asemenea, in Raport, Roman era acuzat ca, in perioada cat a fost prim-ministru, a semnat patru hotarari pe baza carora s-au atribuit imobile si zeci de hectare de pamant unor oameni de afaceri. Conducerea PD a respins acuzatiile, insa acestea au impregnat negativ imaginea partidului.
Numeroase proiecte legislative au generat dispute intre PD si partenerii de coalitie: proiectul legii fondului funciar, legea privind fostele IAS-uri, a caselor nationalizate, a accesului la dosare.
Evolutia interna a partidului
Organizarea interna a Partidului Democrat a devenit subiect al criticilor odata cu seria de demisii din PD ale unor membri importanti. In general Partidul Democrat, el insusi o disidenta a Frontului Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu, a facut figura unei formatiuni disciplinate, neintelegerile din interior necapatand amploare in exterior. Totusi, in 1998 are loc primul val de retrageri impuse din Partidul Democrat ai caror principali protagonisti au fost deputatii Adrian Severin si Adrian Vilau, situatie care s-a reprodus in septembrie 1999, cand o serie de membri marcanti ai partidului au demisionat. Trebuie semnalat ca in contextul acestor demisii au luat amploare criticile la adresa conducerii partidului, la modul de functionare a structurilor sale, in general: "Partidul nu inseamna doar un numar restrans de oameni care se aduna din cand in cand intr-o sedinta", spunea Adrian Severin, cu referire la modul in care se iau deciziile in PD.
Adrian Severin emitea si observatii critice la adresa politicii de cadre a PD, ba chiar ipoteze conform carora trebuie promovati noi lideri politici in cadrul PD. Aceste critici au fost reluate in februarie 1999, de Traian Basescu, vicepresedinte al PD. El a declarat ca se impun "figuri noi in prima linie politica, in zona de decizie politica, in grupul celor sase vicepresedinti. Basescu e aproape vesnic, Berceanu e aproape vesnic, Babiuc e aproape vesnic, presedintele partidului, sigur, el e unic".
In decembrie 1999, Basescu a intrat in conflict direct cu presedintele PD, afirmand ca preluarea de catre acesta a functiei de ministru de Externe il va impiedica sa se mai ocupe de partid, ceea ce "este mai bine decat inainte". Presedintele formatiunii, Petre Roman, a intervenit imediat si a contrazis criticile lui Basescu la adresa "esalonului doi". Tensiunea generata de declaratiile lui Traian Basescu s-a aplanat, dar situatia din partid, s-a precipitat odata cu demisia din PD a lui Victor Babiuc, cu cateva zile inainte de Conventia Nationala a PD.
Imaginea liderului PD reflectata in sondajele de opinie
Cu exceptia anului 1996, cand s-a aflat pe locul al treilea in randul intentiilor de vot ale electoratului roman, Petre Roman s-a situat, aproape in mod constant, pe pozitia a patra in ceea ce priveste simpatia de care se bucura in randul populatiei.
In aprilie 1996, Petre Roman inregistrase cresterea cea mai semnificativa in randul electoratului, de la 4%, cat avea in decembrie 1995, pana la 12% in martie 1996.
Potrivit unui sondaj CURS, realizat la cererea Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, in luna iunie a anului 1997, Petre Roman se afla pe locul al patrulea in topul preferintelor electoratului, cu 9%, patru procente mai mult decat la ultimul sondaj CURS, realizat in luna decembrie 1997.
In cursul anului 1998, popularitatea liderului PD a urmat un trend general descendent, sociologii apreciind ca scaderea in sondaje a fost cauzata de dublul efect (pozitiv si negativ) al ofensivei ambitioase purtate de partidul sau, considerat, de altfel, principalul beneficiar al crizei politice a anului 1998. Analistii au estimat astfel ca Roman s-a incarcat cu "negativele" actiunii partidului, in timp ce asupra PD s-au rasfrant elementele pozitive.
In cursul anului 1999, conform unui sondaj realizat, in luna mai, de Metro Media Transilvania, atat Petre Roman, cat si partidul condus de acesta, au inregistrat o scadere in optiunile electoratului, (de la 20% in 1996 la 5% in 1999, pentru Roman si de la 15% in 1996, la 7% in 1999, pentru PD).
In anul 2000, nou-intratii in cursa electorala, ca Mugur Isarescu si Theodor Stolojan au accentuat si mai mult scaderea liderului PD in topul preferintelor electoratului. Un sondaj de opinie, realizat de Metro Media Transilvania, il indica pe liderul PD pe locul al cincilea in intentiile de vot ale populatiei, beneficiind de un procent de 4,6%, fiind astfel departe de plutonul fruntas si cu mult in urma propriului partid, care se bucura de un procent de 7,9%.
Activitatea de ministru al Afacerilor Externe
Noi schimbari in Ministerul de Externe
Numit in functia de ministru de Externe la inceputul anului 2000, Petre Roman a anuntat schimbarile ample pe care are de gand sa le faca in cadrul ministerului si fortele pe care este hotarat sa le concentreze pentru aderarea Romaniei la NATO si Uniunea Europeana. Una din primele masuri a constituit-o formarea Departamentului Afacerilor Europene, care a preluat, pe langa atributiile fostului Departament de Integrare Europeana, condus de Alexandru Herlea, si Directiile politice ale MAE privind relatiile cu UE, urmarirea dezvoltarilor institutionale din UE, relatiile bilaterale cu statele membre UE si statele europene candidate la aderare. Noul ministru a anuntat si o reducere severa a personalului diplomatic si tehnico-administrativ din cadrul Ministerului de Externe (de la 865 de posturi in centrala MAE la doar 660 si de la 1265 in exterior, la 1100.)
Aderarea la Uniunea Europeana - obiectiv primordial al politicii externe romanesti
Petre Roman s-a remarcat prin declaratiile sale in favoarea integrarii Romaniei in structurile euroatlantice. Dupa inceperea, odata cu decizia summit-ului de la Helsinki, din decembrie 1999, a negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, ministrul roman al Afacerilor Externe, Petre Roman, si-a exprimat convingerea ca tara noastra va fi pregatita, la inceputul anului 2007, sa faca fata problemelor ridicate de procesul de integrare europeana. "Ritmul negocierilor nu este lent nici pentru Romania si nici pentru celelalte tari, problema este fixarea sau nu a unei date limita. Oricum, acest lucru nu ne afecteaza in cazul in care vom parcurge etapele de aderare asa cum trebuie", a apreciat Petre Roman.
Dupa inchiderea, de catre Romania, a cinci capitole de negociere cu UE, Petre Roman a evocat, in cadrul intalnirilor avute cu oficialii europeni, posibilitatea deschiderii de catre Romania a inca opt capitole, printre care si cel rezervat politicii transporturilor.
In ceea ce priveste scoaterea Romaniei de pe "lista neagra" a tarilor ai caror cetateni au nevoie de vize pentru a circula in spatiul Uniunii Europene, Petre Roman a afirmat ca obligativitatea vizelor ar putea fi eliminata chiar incepand cu acest an, iar daca nu in 2000, atunci "in mod sigur se va realiza in 2001". Acest lucru ar fi urmat sa se produca in conditiile pe care Uniunea Europeana doreste sa le indice, respectiv intarirea controlului la frontiere, controlul migratiei ilegale si al persoanelor care incalca legea in tarile UE. "Suntem gata sa preluam aceste conditii, pe baza unei examinari continue a modului in care acestea se respecta, astfel incat UE sa vegheze impreuna cu noi la realizarea in continuare a ceea ce este necesar pentru ca cetatenii romani sa beneficieze de aceasta stare normala", a apreciat ministrul de Externe Petre Roman.
Scandaluri si acuzatii ce au planat asupra lui Petre Roman
Mineriadele
In 1997, Asociatia Victimelor Mineriadelor a formulat o plangere penala impotriva lui Miron Cozma, Nicolae Camarasescu, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Gheorghe Diamandescu, Mihai Chitac, Traian Basescu si Gheorghe Robu, in care acestia erau acuzati de "organizarea, instigarea si transportarea minerilor din centrele miniere importante ale tarii in Capitala, precum si de comiterea actelor de barbarie ale minerilor, care s-au folosit de diferite unelte apte de a produce moartea (securi, topoare, rangi, tarnacoape, lanturi, cabluri electrice), distrugand lacasuri de invatamant, laboratoare, etc.".
Roman a fost citat si ca martor in procesul Miron Cozma - Mineriada '91, in legatura cu care s-a prezentat in fata Curtii de Apel Bucuresti la data de 19 august 1997. Desi depozitia sa era legata de procesul fostului lider sindical Miron Cozma, judecat, printre altele, pentru subminarea puterii de stat, referirile la acesta au fost extrem de sumare. Singura trimitere foarte clara, la adresa lui Cozma, a fost facuta la solicitarea instantei de a fi numiti cei care i-au instigat pe mineri, Roman declarand doar ca printre instigatori se numara si inculpatul. In urma declaratiilor liderului PD, Miron Cozma a spus instantei: "Pe el il menajati, cand ar trebui sa stea aici, cu mine, in boxa. N-am sa permit o astfel de justitie".
Atribuirea ilegala a unor locuinte din patrimoniul fostului PCR
La 18 august 1994, Petre Roman a fost audiat, la Parchetul General, in legatura cu acuzatiile de coruptie formulate de Corpul de control al primului ministru. Fostul premier a raspuns acuzatiilor vorbind despre interpretarea legilor regimului comunist in perioada post-decembrista. In legatura cu atribuirea unor locuinte din patrimoniul fostului PCR, Roman a sustinut ca a respins "de nenumarate ori" propuneri destinate vreunui interes personal. "Cu exceptia unei singure persoane, Mihai Bujor Sion, directorul de cabinet al presedintelui CFSN, Ion Iliescu, nu cunosteam personal nici una dintre persoanele catre care s-au emis decizii favorabile inchirierii unor spatii de locuit", a precizat liderul democrat.
Procesul de calomnie intentat liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor
Procesul de calomnie intentat de Petre Roman saptamanalului "Politica" si lui Corneliu Vadim Tudor in legatura cu afirmatiile referitoare la implicarea liderului PD in contractele de achizitionare a avioanelor AIRBUS, a inceput la 17 mai 1995, la Judecatoria sectorului 1. Petre Roman a intentat acest proces considerandu-se lezat de afirmatiile facute la adresa sa de liderul PRM in ziua accidentului de la Balotesti (31 martie), reluate apoi de saptamanalul Politica. Corneliu Vadim Tudor a afirmat ca prabusirea avionului AIRBUS a fost favorizata de fostul prim-ministru Petre Roman, care a preferat sa incheie contractul cu firma franceza pentru comisioanele mari pe care le-a primit. "Am avertizat de nenumarate ori asupra aspectelor ascunse ale acestei afaceri", a aspus Corneliu Vadim Tudor la sfarsitul lunii martie 1995, care a mai solicitat declansarea de urgenta a unei anchete care sa-l aiba in vizor pe "Roman Petre, care in urma acestei afaceri s-a capatuit cu un comision de 9.000.000 dolari".
Liderul PD a precizat ulterior ca aeronava "Muntenia", prabusita la Balotesti, nu a fost achizitionata in baza unui contract semnat pe vremea cand era prim-ministru, iar pentru celelalte doua aeronave care au facut obiectul contractului incheiat de Guvernul Roman, detine dovezi privind corectitudinea documentelor parafate.
Petre Roman - acuzat de a fi fost agent al Securitatii
Acuzatiile aduse lui Petre Roman de Neagu Cosma, fost general de Securitate si pozitia liderului PD fata de aceste afirmatii sunt prezentate de Evenimentul Zilei, in numarul din data de 9 martie 1999. Fost sef al Contraspionajului in anii 1970, generalul Cosma a afirmat, intr-o emisiune televizata, ca actualul presedinte al PD a fost agent al Securitatii, neprezentand insa si dovezi in acest sens. Ca urmare a acestor declaratii, Petre Roman a declarat ca il va actiona in justitie pe fostul general de Securitate, acuzandu-l de atacuri "calomnioase", care "nu au nici o baza reala", ci "vin din partea unei persoane despre care se stie ca s-a indeletnicit toata viata cu minciuna si diversiunea, fiind o sluga zeloasa a cuplului Ceausescu".
Contractele de lobby
Petre Roman a fost acuzat ca a folosit inadecvat 200.000 de dolari, alocati in 1990 pentru imbunatatirea imaginii Romaniei in lume. La momentul respectiv ministrul Afacerilor Externe era Adrian Nastase, iar operatiunea s-a derulat prin intermediului MAE. La 18 august 1994, Petre Roman a fost audiat la Parchetul General, in legatura cu acuzatiile de coruptie formulate de Corpul de Control al primului ministru. Acuzatiile privind contractele de lobby incheiate in timpul guvernarii Roman au fost calificate de ex-premier drept "o inscenare, care incearca sa acopere gaurile cabinetului Vacaroiu".
"In astfel de contracte, rezultatul este intotdeauna relativ. El poate fi comentat, dar nu are nici o legatura cu justitia", a afirmat si Victor Babiuc. Fostul ministru al Justitiei considera ca Parchetul nu ar fi trebuit sa accepte sesizarea Corpului de control. "Din punct de vedere legal Parchetul nu avea acest drept. Pana la aparitia unei legi a raspunderii ministeriale, Constitutia impiedica tragerea la raspundere a fostilor ministri de catre alte institutii, in afara Presedintiei si Parlamentului". In sfarsit, vicepresedintele PD, Radu Berceanu, a contestat dreptul Corpului de control de a ancheta guvernarile anterioare. Potrivit lui Berceanu, atributele acestui organism s-ar limita la reprezentantii actualului guvern. "Daca tot ii intereseaza trecutul, ar trebui sa se ocupe putin si de abuzurile din timpul guvernului Verdet", a afirmat Berceanu.
Acuzatiile si documentele privind contractele de lobby incheiate in timpul guvernarii Roman au disparut la 9 martie 1995. Actele care insoteau alocarea de fonduri au disparut atat de la solicitant, adica Ministerul Afacerilor Externe, cat si de la institutia care a asigurat banii, in speta Banca Romana de Comert Exterior. "Aceasta afacere are evidente conotatii politice", a conchis Procurorul General, Vasile Manea Dragulin.
Acuzatia de incalcare a Legii 5/1973 privind administrarea fondului locativ
Chiar in ziua alegerii lui Petre Roman in functia de presedinte al PD (FSN), la data de 23 octombrie 1994, Evenimentul Zilei a publicat declaratiile lui Liviu Todut potrivit carora Petre Roman ar fi incalcat Legea 5/1973, procurandu-si o locuinta de serviciu fara a renunta la apartamentul proprietate personala din Calea Victoriei.
In decembrie 1994, cu ocazia audierii sale la Comisia "Apartamentul", Roman a declarat ca "Locuintele de serviciu, intr-o societate care se deschide, nu-si mai au rostul". Petre Roman a mentionat ca a considerat intotdeauna locuinta sa din Gogol nr. 2, pe care a primit-o cand era prim-ministru, ca pe o locuinta permanenta, nu ca pe una de serviciu. "La vremea aceea, habar nu aveam de regimul locuintelor de serviciu" - a declarat fostul premier. Totusi, domnia-sa a tinut sa nu incalce legea 5/1973 - pe care o considera "umilitoare" - si si-a vandut apartamentul din Calea Victoriei (in februarie 1991). Intrebat de ce guvernul nu a abrogat legea 5, Roman a spus ca a fost asigurat de Consiliul pentru Reforma ca legea respectiva e cazuta in desuetudine. Faptul ca a semnat, in calitate de prim-ministru, repartitii pentru membrii guvernului, nu a fost decat o urmare a faptului ca, la vremea aceea, primul ministru era si seful administratiei locale.
Roman a mai spus ca nu a existat, in cadrul Guvernului, un departament special pentru problema locuintelor, dar ca secretarul general, "un om deosebit de onest", a actionat in conformitate cu legea.
La 25 septembrie 1997, Petre Roman a anuntat ca renunta la casa in care locuieste din 1990. Presedintele Senatului i-a cerut secretarului general al Guvernului, Remus Opris, intr-o scrisoare pe care i-a trimis-o in 18 septembrie, o noua locuinta in locul celei din str. Gogol nr. 2-3. Roman explica in scrisoare ca a luat aceasta decizie dupa ce a constatat ca "diversiunea" pe tema locuintei sale a continuat si dupa alegerile din noiembrie 1996 "si chiar cu concursul substantial al Corpului de Control al Guvernului". Presedintele Senatului mai afirma ca speculatiile pe tema "palatului" in care locuieste au adus "cele mai grave prejudicii" familiei sale.
Liderul PD a mai anuntat ca i-a cerut premierului Ciorbea sa trimita un inspector al Corpului de Control al primului-ministru pentru a constata dimensiunile locuintei pe care o ocupa si a pune capat "calomniilor" si "dezinformarilor" in legatura cu acestea.
Afacerea Megapower
Dupa descoperirea, in Portul Constanta, a unui container abandonat, in care s-au gasit microprocesoare, microfilme si documente secrete, mass-media a asociat acest eveniment cu numele presedintelui PD Petre Roman, deoarece containerul a fost expediat de firma MEGAPOWER.
MEGAPOWER CORPORATION este o companie mixta romano-americana, producatoare de surse electronice de alimentare pentru telecomunicatii, tehnica de calcul si electronica industriala a carei activitate s-a aflat in 1993 in atentia Comisiei parlamentare de ancheta a actelor de coruptie. Comisia a fost sesizata la vremea respectiva in legatura cu modul de folosire si administrare a unui credit de 2,5 miliarde de lei acordat MEGAPOWER, pentru finantarea unor proiecte, de la bugetul statului. Creditul a fost aprobat printr-o hotarare de guvern semnata de premierul de atunci, Petre Roman. Comisia a sesizat Parchetul General in legatura cu administrarea cu rea-credinta si gestionarea frauduloasa atat a bunurilor MEGAPOWER cat si a creditului acordat de la bugetul statului. Ulterior, Parchetul General a dat solutia de neincepere a urmaririi penale in acest caz.
Petre Roman a declarat, in noiembrie 1998, ca relansarea acestui subiect este o diversiune, precizand ca demersul guvernului pe care l-a condus a urmarit realizarea unei operatiuni "pentru a pastra in proprietatea Romaniei o tehnologie de varf". "A fost o decizie salutata de toata lumea, de altfel, acea tehnologie producand astazi sute de milioane de dolari, dar, din pacate, nu pentru Romania", a spus Roman.
Presedintele PD, Petre Roman, a respins speculatiile in legatura cu implicarea sa in proiectul MEGAPOWER, precizand ca singura implicare in acest subiect a fost semnatura pe care a dat-o, in calitate de prim-ministru, pe hotararea de guvern pentru producerea de tehnica de varf in SUA, la propunerea fostilor ministri Anton Vatasescu si Theodor Stolojan.
(Conform bazei de date Mediafax)
Interviu realizat de 
A r h i v a
  Neseriozitate    
  Giorgios Michailides a fost arestat in Italia    
  "Pasagerii mortii" stau in total 60 de ani la inchisoare    
  Crestinii ii sarbatoresc astazi pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil    
  Misiunea OSCE s-a instalat in Romania    
  Nostalgicii lui Stalin au iesit pe strazi cu seceri si ciocane    
  Sentinta in dosarul "Frumusanu-Crainiceanu" se da pe 28 noiembrie    
  Sofia face pe dracu-n patru sa scape de vize    
  STIRI    
  Se reduc taxele portuare pentru navele de croaziera    
  Ziaristi adevarati au facut figuratie la Buftea pentru Nae Caranfil    
  Led Zeppelin, cea mai buna formatie rock a tuturor timpurilor    
  Se acorda Premiile "Margareta Sterian" pentru doua editii    
  "La Steaua" - coruri pe versuri de Eminescu    
 Top afisari / comentarii 
 Belis taie si spanzura la morga (100 afisari)
 Zaher Iskandarani a comandat asasinarea lui Emil Constantinescu (27 afisari)
 Executivul COR a inaugurat Complexul Izvorani (22 afisari)
 Sondajele: unul mai masluit ca altul (20 afisari)
 Ziaristi adevarati au facut figuratie la Buftea pentru Nae Caranfil (15 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2000 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.07668 sec.