Seful Casei Albe, Bill Clinton, a intreprins, miercuri, o scurta vizita la Cartagena, consacrata aplicarii "Planului Columbia" de lupta impotriva drogurilor. Presedintele american a fost primit de catre omologul sau columbian, Andres Pastrana, si de sotia acestuia, Norha. Aceasta este prima vizita in Columbia a lui Bill Clinton. In suita liderului SUA s-au aflat secretarul american de Stat, Madeleine Albright, ministrul Justitiei, Janet Reno, o delegatie de congresmani, condusa de presedintele Camerei Reprezentantilor, republicanul Dennis Hastert. Chelsea Clinton, fiica presedintelui si-a insotit tatal si in aceasta calatorie, mentioneaza Mediafax. Pentru vizita lui Clinton a fost mobilizat un impresionant dispozitiv de securitate, compus din aproximativ 5000 de militari, politisti si agenti secreti, dispusi atat la aeroportul Rafael Nunez, cat si la Cartagena. Un grup de manifestanti care protestau impotriva vizitei lui Clinton au dat foc unui drapel american. La Bogota, in conflictele cu studentii protestatarii, un politist si-a pierdut viata. Cartelurile de droguri de la Cali si Medelin au fost inlocuite cu sute de organizatii mai mici Senatul american a aprobat, la sfarsitul lunii iunie, acordarea unui ajutor pentru Columbia, in valoare de 1,319 miliarde de dolari, inclusiv furnizarea a 18 elicoptere Black Hawk si 42 Huey II care sa participe la operatiunile de distrugere a plantatiilor de coca. Bill Clinton si-a dat acordul final pentru acest proiect, care prevede si trimiterea a 500 de consileri americani in Columbia, in data de 23 august. "Planul Columbia" isi propune distrugerea plantatiilor de coca din aceasta tara. Desi in 1999 au fost distruse a peste 40.000 de hectare de plantatii, cu ajutorul erbicidelor lansate din avioane sau elicoptere, in prezent exista aproximativ 120.000 de hectare cultivate cu coca. Productia de cocaina in 1995 s-a cifrat la 460 de tone in Peru, 240 in Bolivia si 230 in Columbia. Anul trecut, numai recolta din Columbia a fost de 520 de tone, fata de 175 tone in Peru si 70 de tone in Bolivia. Circa 90 la suta din cocaina produsa in Columbia este exportata pe piata americana. Destramarea cartelurilor de la Medelin, dupa moartea lui Pablo Escobar, (ucis de Politie in 1993), si de la Cali, in 1995, prin arestarea fratilor Gilberto si Miguel Rodriguez Orejuela, nu a avut efectul dorit, respectiv reducerea productiei de droguri. Dupa disparitia marilor carteluri, traficul de droguri a fost preluat de "350 - 400 de organizatii minore", afirma fostul sef al Politiei columbiene, generalul Rosso Jose Serrano. Planul Columbia isi propune sa aloce 7,5 miliarde de dolari in termen de trei ani (patru miliarde de dolari din fonduri columbiene si 3,5 miliarde de dolari oferiti de comunitatea internationala) in scopul combaterii drogurilor, pentru a-i determina pe plantatorii de coca sa accepte o reconversie a culturilor.

Ileana CORNEA