Ziua Logo
  Nr. 1655 de duminica, 5 decembrie 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Intoarcerea lui Ceausescu? Nicidecum. El a fost si a ramas.
Sorin ROSCA STANESCU 
Primul presedinte democrat pe care il are Romania este huiduit. Putin conteaza ca in spatele acestor reactii se afla PDSR sau alt partid. Din ce in ce mai frecvent, la manifestatiile sindicale apare portretul lui Nicolae Ceausescu si cel mai dur dictator din istoria moderna a Romaniei este aclamat. Putin conteaza faptul ca cineva le-a pus in mana muncitorilor respectivul portret, sugerandu-le ce sa scandeze. Din ce in ce mai des ii auzi pe oameni invocandu-l pe "Nea Nicu". Cu regret, cu nostalgie, cu amintirea unor vremuri apuse in care ei spun ca o duceau mai bine. Putin conteaza ca aceasta stare de lucruri le-a fost indusa de adversarii democratiei si reformei.
Esentialul este ca, asemenea fenomene se intampla si prolifereaza. Cu alte cuvinte, indiferent cine si de ce a semanat a avut sansa unui teren fertil. Este cea mai buna dovada ca in Romania nu a avut loc o revolutie. Nici atunci, in decembrie 1989, nici mai tarziu, pe parcursul unei chinuite tranzitii, asa cum afirma Ion Iliescu. ßi nici in toamna lui 1996 nu a avut loc o revolutie, in ciuda faptului ca, prin votul electoratului, a putut fi instalat un democrat la sefia statului si a putut fi incropita o majoritate parlamentara din cele trei familii politice europene, crestin-democratii, social-democratii si liberalii. Pur si simplu, in Romania nu a avut loc o revolutie. Nu s-a trecut de punctul ireversibilitatii. Intoarcerea mai este posibila.
Mersul taras-grabis spre o democratie de tip european sau intoarcerea la "Epoca de aur" nu depind, asa cum ar fi normal, de fortele politice interne sau de vointa natiunii romane. Acestea sunt debusolate, nehotarate, divizate, intr-un chinuitor si fatal echilibru, as spune, incremenite intr-un istoric spagat. Incapabile sa decida asupra propriului viitor. Peste cateva zile are loc importantul summit de la Helsinki. Statele membre ale Uniunii Europene vor decide, nu fiindca asa meritam ci fiindca asa vor ele, ca si Romania sa participe la cursa pentru aderare. Ne vom ameti, pana la betie, cu acest real succes, uitand ca natiunea romana nu a fost si nu este dispusa sa faca nici un sacrificiu pentru a atinge performantele statelor europene. ßi vom uita sau nici nu ne vom gandi ca la aceasta cursa de aderare la Uniunea Europeana, statele candidate vor participa, pana in 2003, cu viteze diferite. Iar viteza este si ea expresia unei vointe nationale si a unui sacrificiu constient asumat. ßi daca, dupa trei ani, vom fi in coada listei si, totusi, statele europene vor decide sa ne dea branci inauntru vom sti oare ca, de dragul unitatii europene, suntem primiti acolo, cu Ceausescu cu tot?
In aceste conditii, incotro se va duce Romania vor decide altii. Noi nu suntem in situatia Poloniei, Ungariei sau Cehiei. Au trecut zece ani in care s-a dovedit ca ne lipseste maturitatea necesara pentru a alege intre bine si rau. Intre economia libera si economia dirijata. Intre rezultate obtinute prin efort, inteligenta si sacrificii si para malaiata. Intre institutii democratice si institutii antidemocratice. Intre libertatea de a trai pe propriile picioare, fie sarac, fie bogat, si lipsa de libertate a celui sponsorizat. Fie de afara, fie pe seama banului public. Intre cinste si hotie. Este adevarat sau nu ca, mult prea des, opinia publica este tentata sa-i admire pe hoti, confundandu-i cu eroii moderni, cu cei care au reusit in viata prin propriile stradanii? Este adevarat sau nu ca, frecvent, opinia publica este tentata sa-i considere hoti pe oamenii de afaceri care au castigat prin lupta dreapta?
Nostalgia dupa Ceausescu ne arata ca nu a avut loc o revolutie pentru ca orice revolutie produce schimbari fundamentale mai intai si mai intai in constiinte. Dar cine este, de fapt, barometrul? Cine imi da mie dreptul sa afirm, la zece ani dupa evenimentele din decembrie 1989 si in ciuda faptului ca s-au castigat o serie de libertati esentiale, ca in Romania nu a avut loc o revolutie? Ca nu s-au pus bazele unei democratii de tip occidental. Raspunsul il da Romania tacuta. Acea Romanie, covarsitor de numeroasa, care nu s-a aliniat politic. Care nu sta nici in spatele PDSR sau PRM dar nici in spatele partidelor din Coalitie. O Romanie care alege, o data la patru ani, fara a alege, de fapt. Nu a fost bine cu PDSR si iata ca, in 1996, o parte a Romaniei tacute i-a refuzat voturile acestui partid. ßi refuzand sa voteze pentru PDSR, milioane de oameni au votat pentru CDR. In anul 2000, scorul se va rasturna.
Romania tacuta este nemultumita de prestatia Coalitiei. ßi nemultumita fiind, o buna parte a Romaniei tacute va refuza sa-i mai dea voturile. ßi milioane de oameni vor vota pentru PDSR. Scorul final il decide nu numarul de voturi pozitive, ci numarul de voturi negative. Ceea ce inseamna o incapacitate cronica a romanilor de a-si lua soarta in propriile maini si de a decide in cunostinta de cauza, lucid si, mai ales, activ, asupra propriului destin.
Ceausescu nu s-a reintors. Reaparitia lui pe pancarde si in sloganurile publice si in mesajele pe care multi concetateni le lanseaza, arata ca, dictatorul nici macar nu a plecat. El a stat doar, o vreme, la adapost. A ocupat un loc mai intunecat, mai la umbra, in constiinta cetateanului roman. Dar un loc important. Acum, Ceausescu se arata. Se arata ca, departe de a se fi produs o revolutie in Romania nu am reusit sa ne facem nici macar o adevarata reforma. Romania tacuta, acum cand basculeaza, inaintea anului electoral, catre PDSR, nu propune o alternanta democratica la putere. Cetateanul roman nu este in situatia cetateanului american care in anul 2000 va vota poate pentru un presedinte republican fiindca tocmai a avut un presedinte democrat si pentru Partidul Democrat fiindca tocmai a avut o majoritate republicana. Cetateanul roman le intoarce, pur si simplu, spatele partidelor democrate pe care, in 1996, nu le-a ales pentru ceea ce reprezinta ele ci, doar pentru a sanctiona partidul lui Iliescu. Cetateanul roman este un alegator turmentat. Iar adevaratul suveran al cetateanului roman, cat timp el va functiona dupa regula lui Silviu Brucan, va fi nu Regele Mihai al Romaniei, nici macar un presedinte democrat cum este Constantinescu si nici macar un presedinte nedemocrat, cum a fost Iliescu. Suveranul Romaniei tacute este Nicolae Ceausescu.
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Hotelul Lebada deschide portile Academiei Mondiale de Nai (48 afisari)
 Grigore Maimut ramane in arest (35 afisari)
 Mana lui Rappaport (27 afisari)
 Ministrul de Interne a acordat audiente cetatenilor (26 afisari)
 PIPER-SUA a sucombat in "mirajul castigului" oferit de directorul general al Academiei Romane de Aviatie (22 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 1.17421 sec.