Ziua Logo
  Nr. 1504 de luni, 7 iunie 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Autoflagelarea Justitiei
Sorin ROSCA STANESCU 
Astazi, Curtea Suprema de Justitie va cantari probele care il acuza si probele care il apara pe generalul Ion Mihai Pacepa. Va admite sau nu cererea de recurs in anulare, impotriva condamnarii sale pentru inalta tradare, cerere formulata prin autosesizarea Parchetului General. Data de 7 iunie este importanta nu atat pentru faptul ca, dupa 21 de ani, un om poate fi reabilitat. Desi, daca ne gandim ce inseamna 21 de ani, traiti sub cumplita povara a unei condamnari capitale pentru tradare de patrie, este suficienta chiar si numai reabilitarea unei persoane, pentru a putea spune ca ne aflam in prezenta unui moment important. Cazul Pacepa este, insa, mai mult decat o drama umana si mai mult decat o problema juridica. Ne aflam in prezenta unui proces moral si politic.
Examenul la care a fost supusa noua Putere a fost promovat la minima rezistenta. Cu o nota, submediocra, de trecere. La limita corijentei. In 1991, la numai doua zile dupa ce a devenit presedinte al Rusiei, Boris Eltan a condamnat, in mod oficial, folosind intreaga autoritate conferita de putere, Justitia sovietica si a inceput reabilitarea tuturor prizonierilor de constiinta. Fara nici o exceptie. Procesul a fost incheiat un an mai tarziu. In Romania nu a existat nici o putere politica care sa fi declansat o asemenea operatie. In absenta condamnarii publice si oficiale a abuzurilor savarsite de Justitia comunista, orice proces de reabilitare sau orice recurs in anulare reprezinta, in sine, o farsa. Un simulacru de proces. O opera formala. La fel cum au fost si sutele de mii de condamnari ale prizonierilor de constiinta. Sute de mii de vieti distruse, in numele pretinsei dreptati a proletariatului, a dictaturii colaborationistilor vanduti Moscovei, pe baza unor procese sumare cu sentinta dictata. Au pierit sau au facut ani grei de inchisoare, de lagar, de domiciliu fortat, de deportare oameni politici, oameni de afaceri, intelectuali, studenti, tarani, elevi si muncitori. Cancerul a atacat intreaga fiinta nationala.
Aceasta teribila suferinta colectiva, care face din poporul roman un popor martir, este rezultatul nu numai al ocupatiei sovietice ci si, sau mai ales, al unei monstruoase coalitii interne. Coalitia dintre Partidul Comunist, clonat dupa cel bolsevic, bratul sau inarmat, Securitatea, clonata dupa KGB si forma de legitimare a terorismului de stat, Justitia, clonata si ea dupa modelul aberant al Justitiei sovietice. Aceasta monstruoasa coalitie a fost indreptata impotriva poporului roman, pe care, in prealabil, l-a tradat si l-a vandut unei puteri straine. Cele trei institutii nu puteau supravietui independent. Ele au actionat in complicitate. Partidul Comunist, Securitatea si Justitia statului totalitar trebuie condamnate global. Nu a existat un partid comunist bun si un partid comunist rau. Nu au existat doua Securitati. Si nici doua Justitii. Au existat, e adevarat, oameni care au slujit aceste institutii si a caror vinovatie poate fi si trebuie sa fie cantarita diferit. In functie de ce a facut sau nu a facut fiecare. Au existat slujbasi ai acestor institutii care si-au asumat crima in mod constient. Au existat slujbasi care au savarsit marea crima impotriva poporului roman, convinsi fiind ca se afla in slujba binelui, desi ar fi avut posibilitatea si obligatia sa stie ca il slujesc pe Diavol. Au existat si persoane aflate in eroare, carora le vine, azi, extrem de greu sa recunoasca acest lucru. Ca si-au ratat o parte din viata. Ca s-au plasat unde nu trebuie. Ca sunt datori, in fata propriei constiinte, sa se caiasca. Ca sunt datori, in fata propriului popor, sa-si ceara, cu smerenie, iertare. In fine, exista si o categorie mai ciudata: a celor care au trecut dintr-o tabara in alta. Care au fost calai, voluntari sau involuntari, dar nu au fost si victime. Sau daca au fost, au fost in mica masura. Sunt oameni care au gasit in ei taria de a schimba raul in bine. De a incerca sa puna punct unei existente, in care au colaborat cu tradatorii adevarati ai acestei tari si de a incepe o viata noua, alaturi si de partea adevaratilor prieteni ai poporului roman. Ai democratiei. Ai libertatilor cetatenesti. Ai civilizatiei. Pentru acestia, printre care se numara si generalul Ion Mihai Pacepa, alegerea, care a fost facuta la un moment dat, a fost intre stat si natiune.
Statul comunist a fost dusmanul natiunii romane. Dusmanii statului comunist au fost prietenii natiunii romane. Cei care au slujit pana in ultima clipa statul roman, au tradat natiunea. Unii mai mult, altii mai putin. Unii constient, altii inconstient. Unii din convingere, altii din oportunism. Dar toti au tradat. Si si-au ascuns crima. Fie in spatele juramantului de credinta, fie in spatele juramantului militar, fie in spatele Constitutiei statului totalitar si a unor legi anti-democratice. Fie in spatele unui fals patriotism. Fie in spatele ratiunii de stat. Fie in spatele abandonarii de catre Occident a tarilor din Europa Centrala si de Est. Fie in spatele ratiunii autoconservarii, a lasitatii care este, si ea, umana. Fie in spatele grijii pentru supravietuirea celor dragi. Fie in spatele minciunii unei pretinse lupte din interiorul sistemului. Acestia nu au fost victime. Nici chiar atunci cand aberatiile sistemului terorismului de stat i-au condus, chiar si pe unii calai, in fata plutonului de executie. Adevaratele victime au fost cei inchisi, cei torturati, cei ingropati "la comun", cei deportati si uriasa masa chinuita a cetatenilor privati de libertate, de drepturi elementare, de sansa de a trai o viata normala.
Daca primii sunt tradatori iar ultimii sunt victime, atunci toate victimele de constiinta, prizonierii de constiinta si condamnatii de constiinta fac parte dintre victime, iar opresorii lor sunt tradatorii natiunii romane. Procesul Pacepa, care se judeca azi, se integreaza acestei logici. Ion Mihai Pacepa face parte dintre cei care au tradat natiunea romana. Cat timp a lucrat in Securitate. Chiar daca nu a savarsit nici o crima impotriva unei persoane, el a savarsit o crima impotriva unor comunitati, din marea comunitate a natiunii romane, prin simplul fapt ca a facut parte dintr-o institutie criminala si tradatoare. Este trecutul pe care Pacepa si-l asuma si pe care il regreta. Pentru care se caieste. Pe care a incercat sa-l contrabalanseze in cei 21 de ani in care a aratat care este adevarata fata a comunismului. A PCR. A Securitatii. A Justitiei. A terorismului de stat. A statului totalitar. Culmea este ca Pacepa a fost condamnat nu pentru ca a lucrat in Securitate, ajungand pana la varful acestei institutii, ci pentru ca a parasit Securitatea, tradand-o pe ea, tradand PCR, tradand Justitia Comunista si statul totalitar pentru a se putea alia cu natiunea romana. Si nu sunt considerati tradatori, criminali si colaboratori ai miscarilor teroriste internationale, persoane ca generalul Plesita sau KGB-isti notorii ca generalul Caraman.
Este uluitor ca o Justitie care nu a avut capacitatea de a se autoflagela, de a declansa, impotriva ei insasi, un proces al comunismului, este chemata astazi sa ia o decizie istorica: sa admita ca, in Romania, a existat un divort intre stat si natiune. Sa apere natiunea impotriva statului. Sa admita ca Pacepa nu s-a facut vinovat de crima atunci cand a plecat din Romania, intrucat s-a pus in slujba natiunii si impotriva statului totalitar. Va avea aceasta Justitie, cu pacatele inca nespalate, taria de a lua aceasta importanta decizie? Si daca da, nu cumva o va face cu jumatate de masura? Condamnarea la moarte a lui Pacepa a fost facuta la capatul unui proces sumar. Fara probe. Fara posibilitatea invinuitului de a se apara. O sentinta dictata. Un simulacru, ca toate procesele politice, "incununate" cu "Procesul Ceausescu". Din aceasta perspectiva, de bun simt, dar simplista, Curtea Suprema de Justitie poate decide, printr-o procedura la fel de sumara, ca Pacepa este nevinovat. Poate anula condamnarea sa la moarte. Daca Justitia va proceda astfel, atunci nimeni nu a avut nimic de castigat. Atunci, totul a fost zadarnic. Procesul nu poate ramane doar un proces juridic. Dezbaterea si hotararea Curtii Supreme de Justitie trebuie sa aiba o puternica incarcatura morala si politica. Sa fie chiar inceputul autoflagelarii. Al autopurificarii prin asumarea curajoasa, lucida, responsabila a vinovatiei acestei institutii care a facut parte din monstruoasa coalitie.
Iata de ce Pacepa a refuzat sa faca vreo cerere pentru acest proces. Iata de ce procesul este declansat prin autosesizarea Parchetului General. Iata de ce Pacepa a refuzat sa delege un aparator care sa pledeze azi. Iata de ce maestrul Catalin Dancu nu va pleda la Curtea Suprema de Justitie. Iata de ce acest important rol a fost asumat de un avocat din oficiu, in persoana reputatului maestrul Lucian Belcea, vicepresedinte al Baroului de Avocati.
Puterea pe care am ales-o in toamna lui 1996 lucreaza, in materie de democratie, cu jumatati de masura. Puterea judecatoreasca a avut taria sa declanseze acest proces, in timp ce puterea politica a tras doar sforile, consimtind, intr-un tarziu, la o asemenea procedura, dar fara a fi procedat ca Boris Eltan. Puterea de la Bucuresti nu a avut curajul de a condamna global samavolniciile Justitiei comuniste. Dar succesoarea Justitiei comuniste? Va avea ea taria de a face ceea ce nu a facut puterea politica? Vom afla azi.
A r h i v a
  Marea curba de sacrificiu    1999-06-03
  Alianta Civica moare. Sau chiar a murit. In timp ce Ana Blandiana protesteaza    1999-05-24
  Pe cine aparam, aparandu-l pe Pacepa?    1999-05-23
  Furtuna in CDR    1999-05-21
  Cine se teme de Victor Babiuc?    1999-05-20
 Top afisari / comentarii 
 Lucian Belcea a pledat numai in procese celebre (330 afisari)
 Fiica presedintelui Constantinescu s-a casatorit la Sibiu (76 afisari)
 Fostul locotenent al lui Miron Cozma, actual presedinte al Ligii, se imbogateste pe spinarea minerilor (59 afisari)
 Un copil de 11 ani a fost strangulat cu un cablu electric si injunghiat de mai multe ori de patru barbati (48 afisari)
 Contrabanda cu produse petroliere infloreste in Clisura Dunarii (40 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.75996 sec.