Ziua Logo
  Nr. 1502 de vineri, 4 iunie 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Dezvaluiri
ZIUA continua publicarea serialului "Reabilitarea Justitiei", semnat de generalul Ion Mihai Pacepa Dintr-un condei, primul guvern al Romaniei comuniste si-a asumat atat puterea executiva cat si puterea juridica "Scanteia" i-a prezentat drept "criminali de razboi" pana si pe directorii de teatre Kremlinul s-a folosit de "justitie" pentru a transforma Romania in colonie sovietica Mihai Pelin si Neagu Cosma au pretins ca "justitia" lui Ceausescu a servit interesele nationale Inscenarile tip Brigada Mobila nu au incetat "Procesul Ceausescu" dovedeste ca "justitia" comunista atinsese dimensiuni grotesti Iliescu a antedatat "hotararea" de infiintare a "Tribunalului Militar Exceptional" Colonelul Gica Popa stia doar ca are de condamnat la moarte "niste teroristi" Procurorul a schitat capetele de acuzare pe un colt de birou Rechizitoriul a avut cateva fraze
Pana si Ceausescu a cazut victima "justitiei" comuniste
-- Procesul de la Targoviste a inmanunchiat de fapt, intr-o forma dusa la absurd, toate trasaturile de baza ce au caracterizat inscenarile Brigazii Mobile si ale cuplului Securitate/Justitie
Dupa ce guvernul Groza a introdus noua baza "judiciara" importata din Moscova, el a tinut istorica sedinta din 3 mai 1945 care a marcat totala subordonare a puterii juridice unui dictator absolut, si a deschis era inscenarilor juridice de tip sovietic in Romania. Un comunicat oficial publicat a doua zi informa: "Consiliul de Ministri a aprobat actul de acuzare impotriva primului lot de criminali de razboi compus din 46 persoane" si "a dispus ca acestia sa apara in fata Tribunalului Poporului la 14 mai 1945." Printr-o singura trasatura de condei, primul guvern al Romaniei comuniste si-a asumat atat puterea executiva cat si cea juridica. Prin aceeasi trasatura de condei, guvernul Groza a confirmat "teza" lui Stalin potrivit caruia aparatul de stat al Regatului Romaniei era de fapt o banda de criminali care trebuia exterminata: lista celor acuzati de guvernul Groza ca ar fi comis crime de razboi a cuprins persoane de pe toate treptele ierarhice ale aparatului de stat al Romaniei, de la general de armata la soldat fruntas si de la pictor la invatator.
Printre acesti "criminali de razboi" au fost o serie de persoane care nu au comis nici o crima reala ca: Antonin Ciolan, dirijor; Rusu Liviu, fost subdirector al artelor si director la Opera; Noni Vladimir, directorul Teatrului de Copii; sau Mocan Aurel, fost director al Teatrului National. Toti au fost imediat prezentati de "Scanteia" drept "criminali," desi nu fusesera inca judecati. Aceasta "hotarare" a noului guvern F.N.D. a fost ilegala nu numai din punct de vedere juridic ci si international, deoarece ea a incalcat "Conventia pentru Judecarea Criminalilor de Razboi" insusita de reprezentantii SUA, Marii Britanii, URSS si guvernului provizoriu francez (care se va semna la 8 august 1945 in Londra), care a prevazut doar trei categorii de crime care pot fi sanctionate: (1) crime impotriva pacii (planificarea, initierea si declansarea de razboaie agresive care violeaza tratatele internationale; (2) crime impotriva umanitatii (exterminarea, deportarea si genocidul); si (3) crime de razboi (crime comise cu violarea legilor internationale privind razboiul). Aceasta Conventie a stat la baza procesului de la Nürnberg in care, potrivit chiar recunoasterilor din "Scanteia", au fost judecati doar "22 de membri ai conducerii Germaniei hitleriste considerati ca fiind autorii sau instigatorii principalelor crime de razboi impotriva restului omenirii."
Diferentele fundamentale dintre procesul de la Nürnberg si cele ce vor fi inscenate in Romania de SMERSH-ul sovietic si filiala sa, Brigada Mobila, reflecta cum nu se poate mai bine diferentele fundamentale dintre aceste doua concepte de justitie. Guvernul american a folosit justitia pentru a-i pedepsi exemplar pe principalii autori ai crimelor de razboi cu scopul de a descuraja repetarea lor si a asigura o pace durabila in Europa, care in ultimii 50 de ani generase doua razboaie mondiale. Kremlinul a folosit justitia si pretextul crimelor de razboi pentru a dizolva intregul aparat de stat si politic al Regatului Romaniei si a-l transforma apoi intr-o colonie sovietica.
Dupa decembrie 1989, diferiti securisti deveniti peste noapte istorici ai Securitatii au incercat sa acrediteze ideea ca in anii regimului Ceausescu aceasta odioasa institutie si sora ei siameza, justitia comunista, ar fi servit de fapt interesul national al Romaniei. Mihai Pelin si generalul (r) de securitate Neagu Cosma au pretins chiar ca, dupa "indepartarea NKVD-istilor" si a "evreilor" de la carma sa, Securitatea si Justitia nu ar mai fi organizat inscenari politice. Este un neadevar. In anii regimului Ceausescu, siamezii Securitate/Justitie au continuat sa insceneze fara incetare procese in care dusmanii, reali sau imaginari, ai comunismului au fost condamnati pentru diferite "crime de inalta tradare" sau pentru "crime de drept comun" inventate de Securitate si recunoscute apoi de multi dintre cei arestati sub teroarea anchetei.
In 1972, de exemplu, Corpul de Control al Securitatii a efectuat o inspectie de fond a activitatii desfasurata in ultimii zece ani de Directia a III-a de Contraspionaj condusa de generalul locotenent Neagu Cosma, si a stabilit ca toate asa zisele procese de spionaj organizate de aceasta directie si de Tribunalul Militar in perioada respectiva au fost de fapt inscenari de tip Brigada Mobila, bazate pe marturii si documente contrafacute si pe recunoasteri fortate. Aceste inscenari au fost atat de grosolane si de strigatoare la cer incat Biroul Executiv al Securitatii, din care faceam parte, i-a propus lui Ceausescu destituirea si trecerea in rezerva a sefului Directiei a III-a, care fusese poreclit "generalul Trombon." Aceasta nu a curmat insa odioasa practica a inscenarilor de tip Brigada Mobila, care a continuat neabatut pana in 1978, cand am cerut azil politic in Statele Unite. Era normal sa fie asa, deoarece siamezii Securitate/Justitie nu cunosteau un alt "sistem."
Asa zisul "Proces Ceausescu" (reconstituit de doi jurnalisti cu ajutorul colonelului Ion Baiu, care a filmat atat "dezbaterile" sale cat si "executia," si publicat apoi sub forma de carte in 1996) dovedeste nu numai ca practica inscenarilor juridice a continuat pana la sfarsitul dictaturii lui Ceausescu, dar si ca ea a luat dimensiuni grotesti. Acest "proces" a inmanunchiat de fapt, intr-o forma dusa la absurd, toate trasaturile de baza ce au caracterizat inscenarile Brigazii Mobile si ale cuplului Securitate/Justitie. In primul rand, ca si inscenarile Securitatii, "procesul" Ceausescu nu a fost initiat de justitie ci a fost ordonat de cel care conducea Romania la data respectiva. Potrivit unor documente recent publicate, decizia ca Ceausestii sa fie judecati de un Tribunal exceptional a fost luata de seful statului de atunci, presedintele CFSN Ion Iliescu, si de adjunctul ministrului Apararii, generalul Victor Stanculescu, care ar fi ajuns la aceasta hotarare in urma unei discutii avuta in soapta intr-un WC din sediul MApN, pentru a evita sa fie interceptati.
Nu stiu in ce masura detaliile privind locul si modul in care au discutat cei doi sunt riguros exacte, deoarece nu pot fi confirmate prin marturii independente. Este insa cert ca fostul presedinte Iliescu a ordonat (printr-o "Hotarare" semnata ulterior, dar antedatata) "Instituirea unui Tribunal Militar Exceptional, care sa procedeze de urgenta la judecarea faptelor comise de CEAUSESCU NICOLAE SI CEAUSESCU ELENA. Urgenta este impusa de dorinta, in acest sens, a tuturor cetatenilor cinstiti ai Romaniei." Cert este, de asemenea, ca acest "proces" nu a fost organizat de organele de justitie (care nu au organizat nici procesele inscenate de Securitate) ci a fost organizat de reprezentantii personali ai lui Ion Iliescu: generalul Victor Stanculescu, securistul Virgil Magureanu si Gelu Voican Voiculescu, pretins expert in stiinte oculte care s-a prezentat la "proces" ca "martor asistent al CFSN."
Acestia au sosit la Targoviste impreuna cu membrii "Tribunalului" si au condus din umbra atat "dezbaterile" cat si "executia." Potrivit marturiei colonelului Baiu, care atunci era sef de stat major al Institutului de Cercetari Stiintifice al MApN, atat organizatorii acestui proces cat si completul Tribunalului Militar exceptional care l-a "judecat" pe Ceausescu in ziua de 25 decembrie 1989 au sosit la Garnizoana Targoviste (UM 01378) in aceeasi zi in doua elicoptere Puma 330 care au decolat de pe stadionul Steaua.
Presedintele Tribunalului exceptional, colonelul Gica Popa, "nu stia in acel moment pe cine are de judecat. I s-a spus doar ca are de judecat "niste teroristi" care trebuiesc condamnati la moarte si executati". Colonelul de justitie Ion Nistor, "asistent al presedintelui Tribunalului exceptional," si maiorul de justitie Dan Voinea, "procurorul acuzarii," nu stiau, de asemenea, cine sunt inculpatii.
Ca si inscenarile Securitatii, "procesul" Ceausescu s-a bazat pe un act de acuzare general, care nu numai ca nu a documentat crimele pentru care urmau sa fie judecati inculpatii, dar nu a explicat nici macar in ce au constat aceste crime si motivele pentru care au fost comise. Deoarece procurorul militar Dan Voinea a aflat cu doar cateva minute inainte de a intra in sala de "judecata" cine erau "teroristii," el a fost nevoit sa-si schiteze pe un colt de birou cateva capete de acuzare generale impotriva Ceausestilor.
Potrivit continutului needitat al benzii video inregistrata de colonelul Ion Baiu, intregul rechizitoriu pe care procurorul Voinea l-a prezentat completului de judecata a continut doar urmatoarele fraze: "Domnule presedinte si onorata instanta, avem de judecat astazi pe inculpatii Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena care se fac vinovati de grave crime indreptate impotriva poporului roman, cei doi inculpati au savarsit fapte incompatibile cu demnitatea umana si cu principiile justitiei sociale, actionand discretionar, despotic si criminal, in mod deliberat, pentru a distruge poporul roman, in numele caruia s-au erijat drept conducatori. Pentru crimele grave savarsite de cei doi inculpati in numele poporului roman, victimele nevinovate ale acestor doi tirani, va solicit:
Domnule presedinte si onorata instanta, va cer condamnarea acestora la moarte pentru savarsirea urmatoarelor fapte penale: - infractiunea de genocid, prevazuta de articolul 357, alin. 1, Cod Penal, litera c; - subminarea puterii de stat prevazuta de articolul 162, Cod Penal, pentru organizarea de actiuni armate de natura sa slabeasca puterea de stat; - infractiunea de acte de diversiune prevazute de articolul 163, Cod Penal, pentru distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, in intregime sau in parte, prin explozii sau orice alt mod a instalatiilor industriale sau a altor bunuri de natura sa aduca in orice mod atingere securitatii statului si; - pentru infractiunea de subminare a economiei nationale, prevazuta de articolul 165, Cod Penal, prin faptul ca au folosit o organizatie din cele prevazute de articolul 145, Cod Penal, ori de a impiedica activitatea normala a acestora de natura sa submineze economia nationala a poporului roman."
(va urma) Ion Mihai PACEPA Nota: Titlul si intertitlurile apartin redactiei 
 Afisari: 883  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
  KFOR se va ocupa si de capturarea criminalilor de razboi    
  Taranistii il vor pe Dudu Ionescu ministru de stat    
  Plutonierul Petre Olaru a dat declaratii la Parchetul General despre "Dovada KGB"    
  Astazi se va definitiva componenta completului care va rejudeca dosarul "Pacepa"    
 Top afisari / comentarii 
 Pana si Ceausescu a cazut victima "justitiei" comuniste (883 afisari)
 Adeventistii din Botosani vor sa plateasca amanarea examenului (174 afisari)
 Alexandru Raducan a fost incarcerat (59 afisari)
 Plutonierul Petre Olaru a dat declaratii la Parchetul General despre "Dovada KGB" (55 afisari)
 Taranistii il vor pe Dudu Ionescu ministru de stat (25 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.03143 sec.