Ziua Logo
  Nr. 1502 de vineri, 4 iunie 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Dezvaluiri
Cernomirdin si Ahtisaari au castigat o mare batalie diplomatica la Belgrad NATO va comenta acceptarea planului de pace dupa prezentarea la Köln a raportului Ahtisaari Arca omeniei
Milosevici a capitulat NATO a slabit ritmul bombardamentelor in noaptea de miercuri spre joi Copiii kosovari au fost goniti din case fara hrana si haine KFOR se va ocupa si de capturarea criminalilor de razboi
-- Parlamentul sarb a aprobat planul comun NATO - Rusia pentru pacea iugoslava * Deputatii belgradeni au acceptat oficial retragerea tuturor fortelor federale din Kosovo si prezenta unei forte internationale de securitate coordonata de aliati * Generali ai Aliantei vor sosi la Belgrad pentru a asigura conditiile reintoarcerii refugiatilor * Ziua si ora pacii se apropie
Presedintele iugoslav Slobodan Milosevici a acceptat, ieri, planul de pace prezentat de catre tandemul Viktor Cernomirdin - Martti Ahtisaari, in calitate de emisari ai Kremlinului si, respectiv, Uniunii Europene, a anuntat agentia finlandeza de presa SST/FNB. Planul "confirma suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Federale Iugoslavia si rolul Natiunilor Unite", precizeaza sursa. Planul de pace international deschide calea catre o solutie negociata a conflictului si o intrerupere a bombardamentelor NATO impotriva Iugoslaviei, declansate cu peste doua luni in urma.
Cu putin inaintea presedintelui, Parlamentul sarb aprobase, ieri la pranz, planul de pace pentru provincia Kosovo prezentat lui Slobodan Milosevici de catre emisarii european si rus. Deputatii "au adoptat propunerile privind reglementarea pasnica si politica a crizei din Kosovo", prezentate de cei doi emisari, precizeaza sursa citata. Dintre cei 250 de membri ai Legislativului 136 au votat in favoarea planului, 74 impotriva, trei s-au abtinut, unul nu a votat si 36 au absentat de la dezbateri, a informat Dragan Veselinov, deputat al Coalitiei Voivodina (de opozitie), la incheierea sedintei parlamentare, desfasurata cu usile inchise.
Imediat dupa anuntarea aprobarii planului de pace, cei doi emisari si presedintele iugoslav, Slobodan Milosevici, au reluat negocierile. Convorbirile intre cei trei, consacrate solutionarii crizei, au demarat miercuri dupa-amiaza, dupa sosirea de la Bonn a tandemului Cernomirdin-Ahtisaari. Discutiile s-au prelungit pana noaptea tarziu, fiind reluate ieri dimineata si intrerupte pe durata sesiunii parlamentare, in asteptarea rezultatului scrutinului.
Planul de pace prevede in linii mari o incetare a focului, retragerea fortelor sarbe din Kosovo, revenirea refugiatilor la caminele lor, acceptarea de catre Belgrad a unei forte de pace internationale si autonomie pentru provincia Kosovo. Potrivit unui text al planului de pace, a carui copie a fost citata de AFP, documentul ar stipula "retragerea verificabila din Kosovo a tuturor fortelor militare, politienesti si paramilitare" ale Belgradului si desfasurarea, sub egida ONU, a "unei prezente de securitate, cu o participare substantiala a NATO".
Valentin Sergheiev, consilier al lui Viktor Cernomirdin, a declarat ca, in curand, la Belgrad s-ar putea deplasa reprezentanti ai NATO, pentru a discuta despre punerea in aplicare a planului pentru pacea kosovara. Conform afirmatiilor lui Sergheiev, un acord verbal in acest sens a fost convenit in cadrul unei convorbiri telefonice intre Cernomirdin si adjunctul secretarului american de stat, Strobe Talbott.
"Ziua si ora sosirii la Belgrad a generalilor Aliantei, sub egida ONU, vor fi ziua si ora incetarii bombardamentelor", a mentionat oficialul rus. Reprezentantii NATO ar urma sa controleze retragerea fortelor sarbe din Kosovo, sa puna in aplicare masurile necesare revenirii in siguranta a refugiatilor in zona, precum si alte masuri prevazute de planul de pace, a explicat aceeasi sursa, fara a preciza care ar fi respectivele "alte masuri". Cernomirdin si Talbott au decis trimiterea in Iugoslavia si a unui grup de experti militari din cadrul Ministerului rus al Apararii. Oficialii NATO nu s-au grabit sa faca aprecieri pe marginea aprobarii la Belgrad a planului de pace, asteptand, pentru a se pronunta, raportul pe care presedintele finlandez, Martti Ahtisaari, urmeaza sa il prezinte in cadrul summitului Uniunii Europene ale carui lucrari au inceput ieri la Köln. "Pentru moment, nu facem nici un alt comentariu", a afirmat, la Bruxelles, un reprezentant al Aliantei, sub conditia anonimatului.
Aliatii nu au lovit capitala iugoslava in prezenta mediatorilor pacii
Atacurile aliate au vizat in special sudul Serbiei si autostrada Belgrad - Nis
Iugoslavii au avut, miercuri spre joi, o noapte relativ linistita, Alianta Nord-Atlantica temperand ritmul atacurilor, in conditiile in care in acest interval s-au aflat la Belgrad emisarul european Martti Ahtisaari si cel al Kremlinului, Viktor Cernomirdin. Aviatia NATO a bombardat, cu predilectie, sudul Serbiei, si autostrada Belgrad-Nis. La Smerdovo (50 de kilometri sud-est de Belgrad), in jurul orei 22:30, un proiectil a lovit o casa, ranind doi copii.
La Merosima, in apropiere de Nis, un raid al NATO lansat in jurul orei locale 23:15 a provocat importante pagube materiale. Tintele predilecte ale bombardamentelor aliate, in noaptea de miercuri spre joi, au fost instalatiile de telecomunicatii. Avioanele NATO au survolat in mai multe randuri orasul Nis, in timpul noptii, insa nici un obiectiv din localitate nu a fost bombardat. In orasul Kursumlia, situat la marginea provinciei Kosovo, aliatii au lansat miercuri, intre orele 21:24-21:37, cel putin noua proiectile, fara provoca victime, informeaza Tanjug.
Alte cinci proiectile au fost lansate miercuri seara, intre orele 23:15 si 23:20, spre podul de pe autostrada Belgrad-Nis, in apropiere de Velika Plana, la 90 de kilometri sud de Belgrad, desi podul era deja impracticabil in urma atacurilor precedente.
Desi in capitala iugoslava a sunat alarma miercuri seara, la ora 22:03, in regiunea Belgradului, in noaptea de miercuri spre joi, nu a fost semnalata nici o activitate a aviatiei NATO.
Refugiatii din Kosovo se tem sa mai vorbeasca despre suferintele indurate
Fugarii au pornit pe drumul pribegiei doar cu un sac de faina
Dupa cursuri, refugiatii kosovari care invata la scoala din la Merei vin la hotel Parc, din Monteoru, caminul lor actaul, pentru masa de pranz. Printre ei Mimosa Alin, in varsta de 16 ani, si Shkelzen Kryeziu, 18 ani, pe care ii intalnisem deja la scoala. Mimosa a plecat in urma cu mai bine de doua luni din Ferizaj, cand sarbii i-au alungat familia din casa. Au ajuns cu autobuzele la Blace si de acolo in Romania. Fetita invata foarte bine. Invatatoarea Sanije Pllona, sosita impreuna cu primul grup de refugiati, povesteste ca in Kosovo Mimosa avea numai 10, materia ei preferata fiind limba albaneza. Cand violentele sarbilor s-au intetit, copiii n-au mai avut curaj sa mearga la scoala. De fapt, n-au mai avut curaj sa mearga pe strada, n-au mai avut curaj sa ramana in casa, sa doarma, sa manance, sa respire. Shkelzen insoteste in fiecare zi micutii albanezi pana la scoala din Merei si inapoi, veghind la securitatea lor si invatand romaneste alaturi de ei. Inainte de a ajunge in Romania, a fost cazat temporar intr-o tabara de refugiati din Macedonia. De un an si jumatate nu mai stie nimic de familia lui. Goniti de sarbi, si-au parasit satul fugind care incotro, pentru a scapa cu viata. In urma lor, casele au fost arse. Sase sateni au fost ucisi. Pe drumul spre granita macedoneana a fost jefuit de sarbi, asemenea multor alti refugiati. Grupul de fugari in care s-a aflat tanarul a avut drept singura provizie de alimente un sac de faina. Cei mari au mancat ciudatul amestec de faina fiarta in apa, in conditii improvizate. Cu cei mici a fost mai greu, dar era singura modalitate de supravietuire.
Aici, la Monteoru, conditiile de cazare si de hrana sunt cat se poate de civilizate. Si, mai ales, e liniste. Oamenii nu mai au de ce sa se teama si pot dormi linistiti. Se tem, insa, in continuare, sa vorbeasca. Sau poate incearca sa uite. Cu greu, o batrana de 75 de ani, Vahide Pllona (soacra invatatoarei care se afla in grupul refugiatilor sositi la inceputul lunii mai), povesteste pe scurt infernul prin care a trecut. Sarbii i-au somat sa evacueze locuintele din Pristina. Barbatii au fost batuti, deposedati de actele pe care le aveau asupra lor si alungati in lume fara bunuri, fara bani, fara identitate. Unul dintre cei sase baieti ai batranei a ramas in Kosovo. Nici pana astazi nu are vreo veste despre soarta lui.
Translatorul, Vasil Toci (despre care am mai amintit deja ca este nascut in Romania si stabilit in Albania alaturi de sotia sa, Bardhylka Toci, de profesie medic), afirma ca dintre toate statele europene care au primit refugiati din Kosovo Romania a oferit cele mai bune conditii de trai. Totusi, foarte putini dintre kosovarii care si-au parasit caminele intentioneaza sa se stabileasca aici. Majoritatea opteaza pentru tarile europene occidentale, continentul American sau chiar Australia. De refugiatii care sosesc in Romania in mod organizat, prin UNCR, se ocupa organizatia nonguvernamentala Arca, Forumul Roman pentru Refugiati si Migranti, ca partener al UNCR in cadrul programului de ajutorare a expatriatilor kosovari. Cei care sosesc fara concursul UNCR, trecand frontiera prin mijloace proprii, asa cum este cazul celor 48 de kosovari transferati la Monteoru la inceputul saptamanii trecute, sunt preluati de reprezentanti ai Ministerului de Interne. Doamna Gabriela Leu, reprezentanta organizatiei Arca in tabara de refugiati de la Monteoru, relateaza ca hotelul Parc va fi rezervat vara aceasta, in intregime, refugiatilor din Kosovo, care pot sosi in orice clipa. Daca formalitatile organizatorice sunt diferite functie de modul in care oaspetii kosovari au ajuns in Romania, donatiile sunt, insa, comune. Generozitatea si omenia sunt valori neinstitutionalizate. Prin Arca, toti refugiatii de la Monteoru au primit din partea a numerosi donatori, de la alimente, imbracaminte si incaltaminte pana la cele mai intime obiecte si produse de igiena personala. Donatorii provin atat din randurile unor firme si societati cat si randurile persoanelor particulare. "Au venit inclusiv maicute in varsta, cu cateva oua, cu branza, cu dulciuri", povesteste Gabriela Leu. Tuturor celor care doresc sa-i ajute pe refugiatii din Kosovo sa uite cat mai repede cosmarul prin care au trecut, le punem la dispozitie numarul de cont prin intermediul caruia ii pot sprijini material: BRD, sucursala CONTA, 251100920000417 (lei) si 251100220000417 (valuta).
La plecare am trecut prin cantina-restaurant, sa ne luam la revedere de la micii scolari si de la tinerii dornici sa se inroleze in UCK. Unul dintre acesti baieti, in timp ce ne mai povesteste cate ceva despre casa lui din Kosovo, rupe o jumatate din friptura si ne-o ofera cu gestul cel mai firesc din lume. Refuzam cat putem mai delicat si plecam, insusindu-ne aceasta superba lectie de omenie.
Viitoarea forta de securitate din Kosovo va cerceta si activitatea UCK
Forta NATO care va fi eventual desfasurata in Kosovo (KFOR) va trebui sa ia in calcul, printre misiunile sale, si pe aceea de cautare a persoanelor acuzate de comiterea unor crime de razboi, considera ambasadorul american insarcinat cu dosarul crimelor de razboi, David Scheffer. "Pot sa va asigur ca responsabilitatea de a respecta anchetele privind crimele de razboi si de a ajuta la arestarea suspectilor face parte din pregatirile" in curs pentru crearea KFOR, a declarat demnitarul, citat de Mediafax.
Forta NATO din Bosnia (SFOR) a fost adeseori criticata pentru ca nu a reusit sa ii aresteze pe liderii sarbi Radovan Karadzici si Ratko Mladici, acuzati pentru crime de razboi. Slobodan Milosevici a fost inculpat oficial de Tribunalul Penal International (TPI) pentru crime de razboi si crime impotriva umanitatii, alaturi de alti patru inalti oficiali iugoslavi, printre care si presedintele sarb, Milan Milutinovici. Actul de acuzare emis impotriva lui Milosevici se refera explicit la deportarea a 740.000 de etnici albanezi din Kosovo si uciderea, in cursul acestui an, a 340 de etnici albanezi. Washingtonul spera ca actul de acuzare va putea fi amendat, ulterior, pentru a include si actiunile de violenta si jaf ale armatei sarbe din timpul razboiului din Bosnia (1991-1995), a indicat Scheffer, precizand ca Statele Unite "furnizeaza informatii legate de toate aceste evenimente, in speranta ca TPI le va examina". Scheffer a precizat ca UCK nu se bucura de nici o imunitate in acest domeniu, TPI urmand sa ancheteze si activitatile acestei miscari, daca se va dovedi ca membrii ei au comis violente si jaf.
Corina BANU Arben GRADA 
A r h i v a
  Taranistii il vor pe Dudu Ionescu ministru de stat    
  Plutonierul Petre Olaru a dat declaratii la Parchetul General despre "Dovada KGB"    
  Pana si Ceausescu a cazut victima "justitiei" comuniste    
  Astazi se va definitiva componenta completului care va rejudeca dosarul "Pacepa"    
 Top afisari / comentarii 
 Pana si Ceausescu a cazut victima "justitiei" comuniste (883 afisari)
 Adeventistii din Botosani vor sa plateasca amanarea examenului (174 afisari)
 Alexandru Raducan a fost incarcerat (59 afisari)
 Plutonierul Petre Olaru a dat declaratii la Parchetul General despre "Dovada KGB" (55 afisari)
 Taranistii il vor pe Dudu Ionescu ministru de stat (25 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01539 sec.