Ziua Logo
  Nr. 1501 de joi, 3 iunie 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Dezvaluiri
In Kosovo continua conflictele intre UCK si fortele guvernamentale federale Iugoslavia a pierdut 120 miliarde dolari
Avioanele NATO au atacat fortele speciale ale politiei de pe muntele Tara Germania nu s-a lasat convinsa de scrisoarea prin care Iugoslavia accepta conditiile G8 Delegatia romana la APN a prezentat Declaratia de la Varsovia TPI a respins cererea iugoslava de incetare a bombardamentelor Plesu asigura Senatul ca Romania nu va trimite trupe in Iugoslavia SUA a prezentat la Bonn noi propuneri pentru solutionarea crizei kosovare Iugoslavii afirma ca armata federala a suferit pierderi "minime" Militantii islamisti se antreneaza in taberele UCK din Albania Un general sarb a murit intr-un bombardament
-- Artileria sarbeasca din Kosovo a fost distrusa in proportie semnificativa
Bombardamentele aviatiei aliate asupra Iugoslaviei au vizat, in noaptea de marti spre miercuri, cu predilectie, sediul fortelor speciale ale politiei, de pe muntele Tara, in sud-vestul Serbiei. Conform surselor sarbesti, a fost lovit si un releu radio, la Ruma (50 de kilometri in nord-vestul Belgradului). Bombardamentele au mai vizat aeroportul militar de la Batajnica, in nord-vestul capitalei iugoslave, si cazarmile din apropierea localitatii Kursumlija (aproximativ 200 kilometri sud-est de Belgrad). Marti seara, in jurul orei locale 21:30, aparatele aliatilor au bombardat regiunea Obrenovac, la sud-vest de Belgrad, lovind o linie de inalta tensiune, informeaza postul de radio din Pancevo. Aproximativ la aceeasi ora, o deflagratie puternica a rasunat dinspre cartierele din sudul capitalei. Raidurile aliate au mai vizat regiunea Planeja si muntele Pastrik, in sud-vestul kosovar, unde ciocnirile intre gherila UCK si fortele guvernamentale federale continua.
Un comunicat al NATO enumera tintele lovite in cursul noptii de marti spre miercuri: linia de inalta tensiune din apropierea Belgradului, cazarmi militare, un centru de comanda al apararii antiaeriene, statii radio, un pod peste o autostrada, un altul peste o cale ferata, depozite de petrol si munitii. Oficiali de la Bruxelles au afirmat ca, in Kosovo, artileria sarba a fost distrusa in proportie semnificativa: 32 de piese de artilerie, noua transportoare blindate, opt pozitii de mortiere, sase vehicule blindate si alte patru vehicule militare. Potrivit acelorasi surse, avioanele aliate au executat 575 de zboruri.
Conform numarului de ieri al publicatiei belgradene Nedeljni Telegraf, citata de DPA, atacurile NATO impotriva Iugoslaviei au cauzat pagube materiale de aproximativ 120 miliarde dolari. Raidurile aliate au distrus peste 200 de fabrici, retele electrice, 50 de spitale, 190 de scoli, 50 de poduri si cinci aeroporturi civile. Numeroase strazi, relee, statii de relee si cladiri publice au fost grav avariate de bombardamente. In cadrul campaniei aeriene declansate pe 24 martie au fost distruse sau avariate locuinte - de stat sau private - si cazarmi militare. Peste 500.000 de persoane, din randurile angajatilor intreprinderilor distruse si-au pierdut locurile de munca. Cele mai grave situatii din acest punct de vedere sunt semnalate la fabrica de automobile Zastava, din Kragujevac, intreprinderea de motoare Krusik, din Valjevo, 14 Octombrie, din Kraljevo si platformele petrochimice de la Novi Sad, Pancevo si Lucani.
Scrisoarea trimisa de seful Diplomatiei iugoslave, Zivadin Jovanovici, omologului sau german, Joschka Fischer, prin care Belgradul exprima "acceptarea conditiilor G8", nu l-a convins pe ministrul de Externe de la Bonn, care considera ca mesajul, redactat cu "un ton general", nu a furnizat suficiente precizari. Scrisoarea nu include nici o acceptare explicita a prezentei unei trupe de mentinere a pacii "solide" pe care comunitatea internationala ar dori sa o trimita pentru a asigura intoarcerea refugiatilor in Kosovo, a explicat Joschka Fischer, in cadrul unei intrevederi cu omologul sau ungar, Janos Martonyi. Ministrul german de Externe a apreciat ca scrisoarea ar putea reprezenta "un semnal important", daca i s-ar adauga anumite precizari, cu ocazia intrevederii, la Belgrad, dintre emisarii Uniuni Europene si al Rusiei, presedintele finlandez Martti Ahtisaari si, respectiv, Viktor Cernomirdin. Diplomatia iugoslava i-a adresat respectiva scrisoare lui Joschka Fischer, in calitate de presedinte al Consiliului European, Germania asigurand presedintia semestriala rotativa a UE, pana la sfarsitul lunii iunie. In mesajul scris, Jovanovici a asigurat ca Belgradul "accepta principiile G8, inclusiv prezenta Natiunilor Unite (in Kosovo), in baza unei rezolutii a Consiliului de Securitate", precizand, insa, ca, "pentru a se ajunge aici, este indispensabil sa inceteze agresiunea NATO" impotriva Iugoslaviei.
Reprezentantii delegatiei Romaniei la Adunarea Parlamentara NATO (APN), au prezentat ieri, intr-o conferinta de presa, declaratia cu privire la Kosovo adoptata in sedinta plenara a adunarii desfasurate la Varsovia pe 31 mai 1999. Membrii delegatiei tarii noastre, Ion Ratiu (PNTCD) si Oliviu Gherman (PDSR), au afirmat ca declaratia reprezinta un pas inainte pentru solutionarea conflictului din Iugoslavia. Parlamentarii romani au aratat ca, desi delegatia Romaniei - facand parte din grupul tarilor asociate - nu a avut drept de vot, rezolutia finala a fost influentata, totusi, de pozitia exprimata de reprezentantii tarii noastre. Declaratia de la Varsovia sintetizeaza, in cele 14 amendamente adoptate, pozitia tarilor membre NATO fata de situatia din Iugoslavia. Parlamentarii reuniti in capitala Poloniei au salutat eforturile diplomatice ale Rusiei pentru solutionarea conflictului, aratand ca "o ordine durabila de pace si securitate in Europa este facilitata de cooperarea stransa dintre NATO si Rusia". A fost apreciat, de asemenea, si sprijinul pe care statele din regiune l-au acordat operatiunii NATO din Kosovo. "Suntem convinsi ca statele membre NATO trebuie sa se angajeze ferm in promovarea dezvoltarii economice in Europa de Sud-Est. Sprijinim toate eforturile Guvernelor noastre de elaborare a unor planuri urgente pentru o larga stabilizare economica si politica a Europei de Sud-Est si pentru democratizarea regiunii. Aceste planuri trebuie sa includa compensatii pentru pierderile suferite de statele vecine Iugoslaviei si trebuie urmate de strategii destinate viitoarei lor dezvoltari si integrari in UE", se mai specifica in textul declaratiei.
Curtea Internationala de Justitie de la Haga a respins, ieri, plangerea prin care Iugoslavia solicita incetarea imediata a bombardamentelor NATO. Autoritatile de la Belgrad au acuzat ca ilegale raidurile aeriene in care sunt implicate Belgia, Canada, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania si SUA.
Ministrul de Externe, Andrei Plesu, i-a asigurat, ieri, pe senatorii si deputatii din Comisiile reunite de politica externa, ca Romania nu se va implica in nici un fel cu trupe combatante in conflictul din Iugoslavia. "Pe baza parteneriatului de pace NATO-Romania, Alianta ne poate cere multe lucruri, dar nimic nu poate fi acceptat fara o consultare parlamentara. Singura posibilitate ar fi ca, dupa incetarea conflictului din Kosovo, tara noastra sa participe, cel mult, cu trupe de mentinere a pacii in zona", a precizat Plesu.
In ceea ce priveste o eventuala interventie terestra a Aliantei in Iugoslavia, Ministrul de Externe a declarat ca are "anumite rezerve de ordin pragmatic". El a mai spus ca Romania este inclusa in programele de reconstructie. "Avem siguranta ca dupa ce Uniunea Europeana va gasi resursele necesare, tara noastra va primi un ajutor substantial", a precizat ministrul de Externe. In opinia sa, pactul de stabilitate in Europa de sud-est nu trebuie vazut ca un "corn al abundentei sau ca o sursa in cascada de fonduri care sa ne duca direct in Paradis". Plesu a mai spus ca acest pact este util si necesar, "dar nu va produce efectele scontate atata timp cat economia nu merge bine".
Reprezentantii pentru Kosovo ai UE, presedintele finlandez Martti Ahtisaari, si Kremlinului, Viktor Chernomirdin au plecat ieri dupa amiaz spre Belgrad, dupa o intalnire la Bonn, prelungita peste asteptari, pe fondul unor noi propuneri prezentate de numarul doi al Diplomatiei americane, Strobe Talbott. Pe aeroportul din Bonn, Martti Ahtisaari a declarat ca propunerile au fost foarte bune si este pregatit pentru deplasarea la Belgrad, alaturi de Viktor Cernomirdin. In schimb, purtatorul de cuvant al lui Cernomirdin a calificat propunerile SUA drept "ilogice" si foarte surprinzatoare pentru Rusia. Inainte de incheierea convorbirilor de la Bonn, Rusia si China solicitasera incetarea imediata a atacurilor NATO impotriva Iugoslaviei. Ministrul moscovit de Externe, Igor Ivanov, aflat la Beijing, si omologul sau chinez, Tang Jiaxuan, au apreciat ca stoparea bombardamentelor reprezinta o preconditie la solutionarea crizei iugoslave. Purtatorul de cuvant al NATO, Jamie Shea, a reafirmat ca presedintele finlandez nu face aceasta deplasare pentru "negocieri", ci pentru a-i reaminti liderului iugoslav Slobodan Milosevici exigentele comunitatii internationale, informeaza AFP.
Generalul iugoslav Neboisa Pavkovici, comandant al Armatei a treia , dislocata in Kosovo, afirma ca pierderile suferite de armata federala in provincia sarba sunt "minime". Potrivit generalului, Armata a treia, care are in subordine Kosovo si o parte din Serbia, numara, in total, 180.000 de oameni. Pavkovici a declarat ca ranitii reprezinta "mai putin de unu la suta", din efectivele acestei armate - ceea ce ar insemna 1.800 de persoane. NATO a reusit sa "distruga bunurile noastre economice, instalatiile armatei, cazarmele, poligoanele si depozitele", a spus Pavkovici. "Ne-am desfasurat la timp unitatile pe teren si i-am ocrotit la maximum pe oamenii nostri, acesta fiind chiar obiectivul nostru strategic", a explicat generalul.
Gherila kosovara neaga prezenta islamistilor in randurile combatantilor sai
Un grup format din aproximativ 40 de militanti islamisti participa la antrenamentele militare ale UCK, intr-o tabara din apropierea localitatii Mamurras (50 de kilometri nord de Tirana). Antrenamentele, desfasurate intr-o fosta cazarma a armatei albaneze, vizeaza manuirea armelor si explozibililor, releva surse occidentale, care au dorit sa-si pastreze anonimatul. Conform serviciilor de politie occidentale, reteaua de recrutare a acestor islamisti, provenind din diverse tari europene, este in legatura cu anumite organizatii umanitare islamiste, intre care "Islamic Releaf", foarte cunoscuta si activa in Albania. Xhavit Halili, un responsabil al "guvernului" provizoriu instalat de UCK in Kosovo, sub conducerea lui Hashim Thaci, a dezmintit formal orice "prezenta islamica" in randurile gherilei. "Tinand cont de relatiile dificile dintre multe state membre NATO si tarile islamice, ar fi o eroare grosolana din partea noastra sa acceptam islamistii in randurile miscarii", a explicat Halili. Responsabilul UCK afirma ca au existat, din partea islamistilor, "propuneri de finantare si sprijinire a inarmarii", pe care gherila kosovara le-ar fi "refuzat categoric".
Inca de la declansarea crizei din Kosovo, mai multe state islamice au incercat sa transforme acest razboi intr-un conflict cu caracter confesional. Totusi, spre deosebire de razboiul din Bosnia, in cadrul caruia mujahedinii au reprezentat o importanta forta combatanta, pana in momentul actual, prezenta islamistilor pe frontul kosovar a fost, practic, inexistenta. Totusi, diplomatii occidentali nu exclud posibilitatea ca UCK sa agite cartea islamica sub privirile responsabililor NATO, pentru a obtine sprijin in domeniul inarmarii. Discreta prezenta islamica semnalata in taberele de antrenament ale UCK sprijina aceasta teza. Tineri despre care seviciile de informatii occidentale presupun ca nu prea ar mai avea intentia sa revina in tarile de bastina, sosesc la Tirana cu sprijinul unor obscure retele, camuflate sub umbrela organizatiilor umanitare.
Adjunctul sefului Statului Major al aviatiei si apararii antiaeriene al Iugoslaviei, generalul Liubisa Velikovici, a fost ucis, luni seara, in urma unui bombardament al aviatiei NATO, s-a anuntat marti, intr-un comunicat al fortelor armate iugoslave, citat de AFP. Velikovici a fost ucis in timp ce efectua o misiune de inspectie in prima linie, se precizeaza in comunicatul respectiv. O sursa militara sarba, care a tinut sa-si pastreze anonimatul, a precizat ca moartea generalului Velikovici a survenit in cursul unui bombardament pe care aviatia NATO l-a efectuat, luni seara, in regiunea Belgradului. Oficialul (53 de ani) fusese inlaturat, in noiembrie 1993, de catre presedintele Slobodan Milosevici din fruntea Statului Major al aviatiei si apararii antiaeriene, el fiind inlocuit cu generalul Spasoje Smilianici, relateaza Mediafax. Destituirea sa se facuse in cadrul unei actiuni de epurare a acelor oameni politici si militari care se opusesera acordului privind provincia Kosovo convenit de presedintele Slobodan Milosevici cu emisarul american Richard Holbrooke.
Ovidiu BANCHES Roxana ANDRONIC Reportaj realizat de Departamentul Externe 
A r h i v a
  Guvernul a cedat!    
  Presedintele Romaniei cere Guvernului sa rezolve de urgenta criza economiei brasovene    
  Premierul Vasile apreciaza ca de vina e managementul    
  Sindicatul de la Metrou a renuntat la greva    
  Muncitorii de la Tepro SA-Iasi au luat prefectura cu asalt si s-au impins cu jandarmii    
  Salariatii a doua societati galatene au iesit ieri in strada    
  Mostenirea lui Ceausescu    
  Incepe ancheta "Dovada KGB"!    
  Uniunea Europeana demareaza Pactul de Stabilitate in Balcani    
  Noua Rusie seamana izbitor de mult cu fosta Uniune Sovietica    
  Moscova a transformat justitia Regatului Romaniei intr-un sistem de represiune de tip feudal    
  De la 1 iulie 1999 va fi introdus sistemul de carte funciara pentru toate imobilele si terenurile    
  Un roman din Australia cere presedintelui Romaniei sa-l gratieze    
  Un german si-a rapit fetitele si s-a refugiat in Romania    
 Top afisari / comentarii 
 Fostul capitan SRI Alexa a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare (51 afisari)
 Fuziune bahica:Efes Pilsener & Stella Artois (37 afisari)
 Mostenirea lui Ceausescu (28 afisari)
 Incepe ancheta "Dovada KGB"! (17 afisari)
 Moscova a transformat justitia Regatului Romaniei intr-un sistem de represiune de tip feudal (16 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02225 sec.