Ziua Logo
  Nr. 1461 de vineri, 16 aprilie 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Dezvaluiri
Catastrofa la Djakovica: zeci de civili ucisi dintr-o eroare aliata Cosmarul de la Djakovica Revolta Belgradului Si, totusi: o eroare? Ochii si radarul pilotului au citit "militari" pe tintele civile NATO nu stie cate raiduri a comandat "O paguba colaterala" MiG-uri sau Galeb-uri? Aceasta e intrebarea! NATO zboara prea sus! Blair ignora spusele Belgradului Cook se plange de "lacrimile de crocodil" ale sarbilor Ministrul francez de Externe explica la Bucuresti Atacurile NATO au rupt de lume 15 sate O fetita si un batran au fost ucisi de bombardamentele aliatilor in satul Pavlovac Francezul care a spionat pentru o putere straina incerca sa evite deportarile hibernale
NATO recunoaste bombardarea unui convoi de refugiati albanezi Bombardarea Iugoslaviei a fost decisa in consens Aliatii bombardeaza Pristina zi si noapte NATO stia ca Milosevici va evacua Kosovo in cazul unui atac aliat Elicopterele Apache se indreapta in stoluri spre Albania SUA au respins planul de pace propus de Germania
-- Purtatorul de cuvant al Aliantei, Jamie Shea, considera din nou zecile de morti ca fiind niste "pagube colaterale" * Sarbii sustin ca au fost lovite doua convoaie * Pilotul gasit responsabil sustine ca victimele nu pareau civili * Aliatii s-au balbait o noapte intreaga pana au decis sa-si asume responsabilitatea catastrofei * Bilantul difera in functie de surse: de la "zeci" la 114 * "Martorii" oculari citati de NATO dau informatii contradictorii
Bilantul victimelor razboiului din Iugoslavia a inregistrat o modificare cutremuratoare, dupa bombardamentele lansate miercuri in provincia Kosovo, care au lovit doua convoaie de refugiati, ucigand zeci de persoane si ranind alte zeci. Centrul sarb de informare din Pristina relateaza ca bombardamentele, care s-au desfasurat intre 13:00 si 15:00 (ora locala), au atins doua convoaie de refugiati - unul aflat in dreptul satului Meha, in apropiere de Junik, la circa cinci kilometri de granita cu Albania, iar celalalt pe drumul dintre Prizern si Djakovica. Cele doua convoaie insumau 100 de vehicule, transportand mii de refugiati, in majoritate albanezi, dar si turci si membri ai altor minoritati etnice. Escortati de politie, ei se intorceau la caminele lor, dupa ce se refugiasera din cauza bombardamentelor lansate de NATO in regiune, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului iugoslav al Afacerilor Externe, Nebojsa Vujkovic.
Comentariile initiale ale aliatilor au fost extrem de retinute si ambigue. Oficialii NATO au refuzat, intr-o prima faza, sa-si asume responsabilitatea pentru masacrarea civililor in provincia sarba, acuzand, in schimb, aviatia sarba pentru catastrofa provocata in vestul provinciei. Dupa mai multe ceasuri de "anchete", comandamentul general aliat a recunoscut, in jurul amiezii: avioanele NATO au bombardat un convoi de etnici albanezi civili din Kosovo, miercuri, intr-un atac soldat ce zeci de civili morti, in apropiere de localitatea Djakovica, situata in vestul provinciei separatiste, informeaza DPA, preluand elemente dintr-un comunicat difuzat de Arild Isegg, purtator de cuvant al organizatiei euro-atlantice.
Un corespondent al agentiei France Presse, care s-a deplasat la fata locului, a descris imagini de cosmar: cadavre dezmembrate, decapitate sau calcinate, cladiri in ruine, vehicule distruse. Opt tractoare care transportau refugiati au fost au fost pur si simplu pulverizate. O femeie albaneza care se afla intr-unul din convoaiele iadului, doi dintre membrii familiei sale murindu-i sub ochi, a povestit ingrozita ca a auzit zgomotul avioanelor pe cer, apoi cinci sau sase explozii. Un alt martor supravietuitor al macelului, un tanar albanez, relateaza ca dupa prima lovitura s-a adapostit sub daramaturi si a putut vedea "bombe cazand din cer".
Autoritatile iugoslave si-au exprimat in termenii cei mai duri revolta fata de tragedia din Kosovo. Presedintele sarb, Milan Milutinovici, a declarat: "A bombarda de patru ori coloane de refugiati nu poate fi o greseala. Acest act a fost deliberat. Cei care se fac vinovati de comiterea acestui masacru in randul civililor nevinovati, cel mai atroce comis vreodata in Serbia, in Kosovo, vor raspunde in fata lumii intregi. Masacrand in plina zi refugiati care se intorceau la casele lor, NATO si-a aratat fata sa cea mai brutala. Crimele fara precedent din istoria recenta a umanitatii sunt opera celor care se pronunta in mod public pentru respectarea drepturilor si libertatilor omului si care, spun ei, se straduiesc sa-i protejeze pe membrii comunitatii albaneze din Kosovo." Intr-un comunicat difuzat de Tanjug si preluat de Mediafax, serviciul de presa al Statului major al armatei iugoslave acuza ca "mana criminala a NATO a comis crima cea mai grava din razboiul de agresiune" impotriva Iugoslaviei. Ministerul iugoslav de Externe considera ca "NATO a provocat o noua catastrofa umanitara, o tragedie, o crima impotriva umanitatii". Viktor Cernomirdin, noul reprezentant special pentru Iugoslavia al presedintelui rus, Boris Eltin, a declarat ca aceste atacuri impotriva refugiatilor sunt "o tragedie si o crima", care arata "necesitatea gasirii unei solutii politice pentru toate problemele existente".
Dupa ce au renuntat la a mai nega vehement implicarea aparatelor lor in raidul ucigas, aliatii au scos din nou pe tapet posibilitatea de a se fi comis o noua "eroare tehnica regretabila", soldata cu "pagube colaterale nedorite". Purtatorul de cuvant al NATO, Jamie Shea, a tinut sa informeze ca Alianta a declansat o ancheta in privinta acestui "incident". E de retinut ca aliatii au mai initiat anchete in legatura cu alte greseli tehnice in urma carora au murit civili in oraselul minier Aleksinac, in Pristina si intr-un tren de persoane bombardat. De la Mons (Belgia), unde se afla Statul Major al fortelor aliate din Europa (SHAPE), a fost emis un comunicat conform caruia in operatiune ar fi fost implicat un singur avion, care a fost vizat de tirurile artileriei antiaeriene si al rachetelor portabile sol-aer. Mai mult, in baza unor opinii exprimate de diversi responsabili ai NATO, Pentagonul a comentat posibilitatea ca refugiatii sa fi fost atacati de chiar fortele sarbe, ca o masura de represalii, dupa ce convoiul militar sarb fusese atacat de aviatia Aliatilor. Ipoteza fost lansata de generalul american Wesley Clark, comandantul suprem al fortelor aliate in Europa, care a afirmat ca a primit "informatii verbale" in acest sens. Filmul evenimentelor povestit de NATO si reluat de Pentagon povestea ca vehiculele militare sarbe atinse de NATO escortau, dupa toate probabilitatile, coloanele de refugiati, afirma Pentagonul. Pilotii NATO angajati in misiune au declarat ca nu au atacat decat vehicule militare din aceasta coloana, la putin timp dupa ora locala 15:30. Purtatorul de cuvant al Pentagonului, Kenneth Bacon, a tinut sa faca precizarea:"suntem foart siguri ca nu am atins decat vehicule militare", contrazisa, ulterior de oficialii NATO. Miercuri seara, Bacon mai sustinea ca refugiatii sositi la granita cu Albania ar fi fost atacati, in cursul aceleiasi zile, de avioane sarbe, intr-un incident separat. Reprezentnatul presedintelui Clinton pentru coordoanrea ajutorului umanitar in Kosovo, Brian Atwood, a apreciat ca, probabil, refugiatii au fost folositi drept scuturi umane de catre fortele sarbesti. Un oficial al NATO, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, sustinea, ieri, ca avioane sarbe ar fi survolat, cu o zi inainte, acea zona din Kosovo unde bombardamentele aeriene au provocat moartea mai multor refugiati. "Avem impresia ca este o inscenare a sarbilor", aprecia el. Ieri dimineata, ministrul italian al Afacerilor Externe, Lamberto Dini, declara ca aliatii nu stiau, inca, in acel moment, cine a bombardat. "Au avut loc bombardamente, insa nu stim inca cine a tras in acest convoi. Nu intelegem inca ce s-a intamplat", a explicat Lamberto Dini.
Comunicatul oficial remis la Bruxelles, confirmand responsabilitatea aliata pentru catastrofa produsa la Djakovica, a fost precedat de informatii difuzate de responsabili aliati care au dorit pastrarea anonimatului. Un ofiter aliat a declarat ca aviatia NATO a atacat doua convoaie care traversau aceeasi sosea - "unul militar si altul mixt", acesta din urma fiind compus din militari sarbi si etnici albanezi civili. O neintelegere intre avioanele aflate in misiune de recunoastere si bombardierele ce le-au urmat a fost prima varianta a cauzei catastrofei pe care autoritatile sarbe o considera o "crima de razboi comisa de Aliati". Ulterior, in conferinta de presa de la Mons, purtatorul militar de cuvant al NATO, generalul Giuseppe Marani, a anuntat ca pilotul "nu a vazut indicii civile in timpul raidului". Pilotul, care naviga pe un aparat F-15 la o altitudine de circa 5000 de metri, sustine ca era convins ca are in fata o tinta militara. "Am vazut sate intregi arzand si atat! Am survolat convoiul si m-am asigurat, atat cu ochiul liber cat si prin aparatele de supraveghere, ca am in fata aparate militare. Am considerat ca este vorba despre cei responsabili de incendierea satelor", a povestit pilotul, care a tintit primul vehicul, pe care radarul sau l-a identificat ca fiind unul militar.
Presa belgradeana, citata de DPA, sustine ca numarul total al victimelor este mult mai mare decat cifrele vehiculate de aliati. Mai mult, media iugoslava apreciaza ca este vorba despre doua atacuri derulate la distanta de 22 de kilometri unul fata de celalalt, primul soldat cu 70 de civili morti, cel de-al doilea cu 44, tot din randul civililor. Miercuri seara, conducerea NATO negase vehement atacul asupra convoiului civil, acuzand aviatia sarba de responsabilitatea masacrului, aminteste DPA. Comentand aceasta atitudine initiala, ofiterul a apreciat ca in primele ore de dupa incident nu era clar daca aviatia aliata a intreprins un raid sau doua. Ulterior, un alt oficial, citat de Associated Press, a precizat, sub protectia anonimatului, ca aceasta confuzie este cauzata de dificultatea intampinata in recunoasterea faptului ca NATO a lansat, in fapt, doua astfel de raiduri eronate. Despre tipul aparatului care a declansat raidul ucigas, despre arma utilizata si despre tara care le-a pus la dispozitie nu a fost oferit nici un detaliu.
Vorbind la cartierul general aliat, unde se afla, pentru investigatii, si comandantul suprem Wesley Clark, purtatorul de cuvant al NATO, Jamie Shea, a apreciat ca Alianta nu ar lovi niciodata tinte umane, dar ca in confruntari de genul celei din Kosovo erori accidentale sunt inevitabile. Amintim ca dupa o "eroare" similara (atacul asupra expresului de Pireu, soldat cu zece victime), oficialii aliati s-au limitat la a califica mortii ca fiind "pagube colaterale", sintagma pe care Shea a reluat-o, ieri, intr-o interventie difuzata de canalul de televiziune BBC1. "Nu am sustinut niciodata ca putem asigura securitatea civililor. Nu a existat niciodata in istoria omenirii un conflict fara accidente, iar acest lucru este binecunoscut. Intotdeauna exista riscul unor astfel de pagube colaterale", a precizat purtatorul de cuvant NATO.
O umbra de indoiala a fost aruncata si asupra veridicitatii marturiilor principalelor surse ale aliatilor - refugiatii kosovari. Conform martorilor oculari, ajunsi in cursul serii in Albania, atacul de miercuri a fost opera aviatiei iugoslave, afirmatie imbratisata fara nici o reticienta de purtatorii de cuvant ai Aliantei. "Nu am vazut avioane NATO, pentru ca acestea zboara foarte sus", au explicat refugiatii intervievati de postul national albanez de radio. Doua elemente nu au fost luate in calcul. In primul rand, coloana de refugiati se intorcea spre Kosovo, nu parasea provincia. Si, in al doilea rand, Alianta anuntase, la inceputul acestei saptamani, ca detine controlul a 100% din spatiul aerian al provinciei. Ieri, in conferinta zilnica de presa, Shea a completat: "Aparatele noastre nu pot identifica elicopterele Super Galeb, aflate in dotarea armatei iugoslave, si care se pot ridica de la sol". Or, refugiatii albanofoni "martori oculari", vorbeau, la acelasi post albanez de radio, ca au identificat MiG-uri sarbesti.
Premierul britanic, Tony Blair, a reiterat, miercuri, la Bruxelles, aceeasi argumentatie vehiculata de aliati de la inceputul razboiului din Iugoslavia: "Responsabilitatea acestui conflict si a tuturor pagubelor pe care le implica revine presedintelui Milosevici". Afirmand ca nu dispune de date precise despre veridicitatea informatiilor, Blair a decretat ca acuzatiile, fiind aduse de autoritatile sarbe, "nu pot fi luate in serios".
"Regretam profund aceste lucruri, atunci cand ele se petrec, dar cu toate acestea, nu trebuie sa ezitam in a plasa responsabilitatea pentru acest conflict pe umerii lui Milosevici, cel care a declansat acest conflict", a fost prima reactie a premierului britanic dupa ce a aflat ca acuzatiile trebuie, totusi, luate in serios. Astfel de incidente sunt inevitabile "in acest fel de conflicte", a precizat oficialul, londonez, vorbind din resedinta sa din Downing Street nr.10. Ignorand directia in care se deplasa convoiul, Blair a completat: "Nu vom lua lectii despre grija pentru refugiati tocmai de la Milosevici, cand acei civili se aflau in coloana de refugiati tocmai pentru ca dorea sa scape de macelarire, violuri, tortura si mutilari".
In cursul diminetii de ieri, ministrul britanic de Externe, Robin Cook, afirma, cu cinism, ca este dezgustat de "lacrimile de crocodil" varsate de sarbi langa cadavrele victimelor raidului aliat. "Vom fi ingrijorati, in cazul in care se va dovedi ca avioanele NATO au provocat aceste pierderi de vieti, dar nu vom permite sa fim criticati de cei care tipa acum la Belgrad si care, in fapt, au provocat epurarea etnica in Kosovo", a completat seful Diplomatiei londoneze, cerand jurnalistilor "sa echilibreze balanta in dreptul adevarului". Ministerul rus de Externe a reactionat, insa, cum era de asteptat, extrem de vehement, acuzand Alianta ca, prin acest "ultim act criminal" se face responsabila de o "grosolana incalcare a legislatiei umanitare". Diplomatia moscovita a solicitat declansarea "unei investigatii urgente si impartiale".
In cadrul conferintei de presa, organizata ad-hoc la finele receptiei de la Ambasada Frantei din Bucuresti, seful Diplomatiei franceze, Hubert Vedrine, a afirmat, printre altele, ca, in ceea ce priveste hotararea NATO de a bombarda Iugoslavia, ea nu a fost luata ca urmare a vreunei presiuni, nici din partea Europei asupra Statelor Unite, nici invers. Vedrine a subliniat, totodata, ca este necesara solutionarea politica a crizei din Kosovo, deoarece situatia din provincia iugoslava slabeste stabilitatea in regiune. Pe de alta parte, a afirmat diplomatul francez, necesitatea urgenta a gasirii unei solutii politice privind zona Kosovo trebuie sa aiba ca urmare incetarea bombardamentelor, reducerea capacitatii militare a Iugoslaviei si revenirea refugiatilor. Referitor la planul de pace propus de Germania, completat de ceea ce cancelarul german Gerhard Schroder a numit "un Plan Marshall pentru Balcani", ministrul francez a considerat ca el este aplicabil doar dupa ce conflictul va fi solutionat si ca el priveste atat nivele "umanitare", cat si, nu in ultimul rand, "economice".
NATO si-au reintrat in ritm
Raidurile au vizat si locuinta lui Milosevici
Dupa o scurta si relativa acalmie, NATO a reluat in forta atacurile impotriva Iugoslaviei, in noaptea de miercuri spre joi. La Belgrad, in jurul orei locale 01:30, au rasunat sase explozii de mare putere, acompaniate de tirurile apararii antiaeriene. Martori oculari, citati de agentia DPA, afirma ca atacurile au vizat si cartierul rezidential Dedinje, unde se afla locuinta permanenta a presedintelui iugoslav, Slobodan Milosevici. La opt kilometri in sud-vestul capitalei iugoslave, in suburbia industriala Rakovica, o cazarma a armatei federale a fost lovita de aviatia aliatilor. Cioburile provenite din cladirea avariata au ranit mai multe persoane. Cartierul in care este situata cazarma a ramas in bezna, ca urmare avarierii retelei de electricitate.
Doua emitatoare ale televiziunii sarbe RTS, situate in muntii Ovcar si Zlatibor (la 160 de kilometri si respectiv 200 de kilometri sud-vest de Belgrad) au fost distruse de rachetele NATO. Atacul asupra emitatorului de la Ovcar, lansat la un sfert de ora dupa miezul noptii, a declansat un puternic incendiu si a determinat scotarea temporara din uz a statiei de televizine. Agentia Tanjug a informat aviatia NATO a distrus, in cadrul unui bombardament lansat in noaptea de miercuri spre joi, la ora locala 00:20, un pod pe raul Morava, in apropiere de Krusevac (110 kilometri sud de Belgrad). In urma distrugerii podului, 15 sate din regiunea Krusevac au ramas izolate. Soseaua care lega orasele Krusevac si Kragujevac (120 de kilometri de Belgrad) a fost blocata. Tot la Krusevac, doua proiectile au lovit uzina14-Oktobar, obiectiv vizat si in unele atacuri anterioare ale avioanelor NATO. Si Kragujevac a fost bombardat, in cursul noptii de miercuri spre joi, in doua reprize. Un prim atac, lansat la putin timp dupa miezul noptii, a vizat centrul orasului, provocand un incendiu in apropierea teatrului. Dupa aproximativ o ora, un al doilea atac al aliatilor a declansat riposta apararii antiaeriene, care, conform Tanjug, a doborat "cel putin un proiectil". Bombardamentele lansate asupra periferiei localitatii Kraljevo (150 de kilometri sud de Belgrad) au provocat pagube considerabile.
Un pod de pe raul Toplica a devenit impracticabil, in urma bombardamentului NATO declansat miercuri seara, la ora locala 21:30. Atacul s-a soldat si cu trei raniti - civili dintr-un sat aflat in vecinatatera podului. Spre dimineata, in jurul orei locale 04:40 sase explozii s-au auzit la periferia orasului Nis, aflat la 220 kilometri sud de Belgrad.
In sudul Pristinei, cu putin inainte de ora trei dimineata, au rasunat noua deflagratii, intr-un interval de 22 de minute. Trei dintre explozii au fost deosebit de puternice. Raidurile nocturne au fost urmate de bombardamente de zi. In jurul orei locale 11:00, dinspre sud-estul orasului a rasunat o noua serie de trei explozii. Satucul Lukare, din nord-estul Pristinei, fusese vizat, cu catva timp inainte, de doua rachete. Tot in cursul diminetii a mai fost lansat un nou atac asupra aeroportului Slatina, din apropierea orasului-resedinta al provinciei separatiste, lovit de mai multe ori in cadrul raidurilor anterioare.
In satul Pavlovac, din apropierea orasului Vranje, in sudul Serbiei, o racheta lansata miercuri dupa-amiaza, in jurul orei locale 15:30, a ucis doi civili (o fetita de 14 ani si un barbat de 65 de ani) si a ranit un al treilea au fost ucisi. Agentia Tanjug precizeaza ca la Pavlovac nu exista obiective militare. O alta racheta a cazut pe o sosea care leaga Vranje de localitatea Bujanovac, aflata mai la sud.
Slobodan Milosevici a avertizat, inca din toamna trecuta, ca un atac aliat asupra Belgradului va declansa o campanie represiva constand in deportarea in masa a albanofonilor din Kosovo, noteaza, in editia sa de ieri, cotidianul parizian Liberation. Ziarul citeaza o scrisoare primita de la un ofiter francez activ in cadrul fortelor aliate, maiorul Pierre-Henri Bunel (46 de ani), incarcerat anul trecut in urma suspiciunilor ca ar fi spionat in favoarea unei puteri straine. In scrisoarea in care acuza Alianta ca a declansat raidurile constienta de urmarile acestora, Bunel recunoaste acuzatiile ce i-au fost aduse, apreciind, insa, ca gestul sau a fost dictat de dorinta de a evita o catastrofa umanitara - deportarea etnicilor albanezi in plina iarna. Ofiterul a precizat ca spionajul de care este acuzat consta intr-o vizita la domiciliul unui diplomat iugoslav, caruia i-a marturisit ca amenintarile cu raiduri aeriene sunt foarte serioase, oferindu-i si detalii dintr-un document secret NATO referitor la posibilele tinte vizate de aliati. Ofiterul a marturisit, insa, ca nu i-a oferit documentul in sine si, mai mult, ca si-a informat superiorii asupra vizitei.
Primele elicoptere americane anti-tanc Apache AH-64 au decolat, miercuri, de la baza din Germania, cu destinatia Albania. In cadrul acestei misiuni, urmeaza sa fie desfasurate douazeci si patru de elicoptere Apache si alte elicoptere, mai ales de asistenta logistica. Procesul etapizat al decolarilor se va incheia maine, a informat generalul Fortelor Aeriene ale Statelor Unite, Charles Wald. Pentru desfasurarea elicopterelor Apache, este nevoie ca avioanele de transport C-17 sa efectueze, in total, 150 de curse. Intr-o prima faza, Pentagonul lasase sa se inteleaga ca elicopterele Apache urmau sa fie demontate si transportate cu avionul la Tirana, apoi, eventual desfasurate intr-un loc cat mai apropiat de frontiera cu Iugoslavia. Pentru pregatirea aparatelor in vederea confruntarilor cu fortele sarbe, vor mai fi necesare inca doua saptamani, a afirmat generalul Wald.
Chiar daca se retrag, sarbii trebuie bombardati, sustin americanii
Oficiali americani citati de ziarul Washington Post au anuntat ca Statele Unite au respins planul de pace in sase puncte propus de Germania, informeaza DPA. Autoritatile de la Washington au apreciat ca initiativa germana, care presupunea o intrerupere a raidurilor pe timp de 24 de ore, a fost respinsa "imediat". In perioada armistitiului de o zi sugerat de Bonn, Milosevici ar fi trebuit sa ordone inceperea retragerii militare iugoslave din Kosovo. Un oficial american de la Bruxelles a apreciat ca Milosevici nu trebuie lasat nesupravegheat, nici pentru 24 de ore. Chiar daca retragerea va fi declansata, NATO trebuie sa continue cu bombardarea unor anumite tinte, a conchis oficialul citat de Washington Post. Joe Lockhart, purtatorul de cuvant al Casei Albe, a pus sub semnul indoielii eficacitatea initiativei germane, pozitie adoptata si de Londra.
Florin TOMA Reportaj realizat de Departamentul Externe 
A r h i v a
  Discutie telefonica inregistrata intre plutonierul Olaru si Corneliu Voica, vicepresedintele Consiliului Judetean Dambovita, membru PRM    
  Casa soacrei colonelului a fost perchezitionata fara mandat    
  Comunicat    
 Top afisari / comentarii 
 Casa soacrei colonelului a fost perchezitionata fara mandat (152 afisari)
 Marius Popescu a spionat Bacaul in Giulesti (38 afisari)
 Discutie telefonica inregistrata intre plutonierul Olaru si Corneliu Voica, vicepresedintele Consiliului Judetean Dambovita, membru PRM (25 afisari)
 Ramane cum am stabilit: gimnastica ritmica, rasa! (19 afisari)
 Ieri dimineata a fost cutremur in Vrancea (15 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02188 sec.