Ziua Logo
  Nr. 1459 de miercuri, 14 aprilie 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Frica de KGB
SORIN ROSCA STANESCU 
O reactie lasa fata de un pericol iminent este evadarea din realitate. Scufundarea in ignoranta. Inchizi ochii si te faci ca nu vezi nimic. Aplici politica strutului. La romani, frica de KGB este atat de napraznica, incat, cei mai multi prefera sa creada ca aceasta institutie nu mai exista cu adevarat. Ca a disparut odata cu destramarea URSS. Ca a fost stearsa odata cu schimbarea denumirii. Aceasta stare de spirit mai mult decat defensiva, caracterizeaza si atitudinea autoritatilor fata de Raportul Olaru.
Pentru institutiile statului, in general, pentru oficialitatile de la Bucuresti, "Lista lui Olaru" este o adevarata belea. O pacoste, cazuta din senin, de care trebuie sa scape repede. Fara complicatii. Ma pun in locul conducatorilor Serviciului Roman de Informatii, intrat, prin grija consilierului prezidential Dorin Marian, in posesia unui raport intocmit de un plutonier major de Politie care isi aminteste ca, in urma cu vreo noua ani, i-a cazut in mana un document sovietic. Un plan KGB, referitor la Romania. Omul insira nume dupa nume intr-o succesiune naucitoare. Simpla lor alaturare creeaza stupoare. SRI nu dispune de o diviziune specializata anti-KGB. Faimoasa unitate militara, creata in acest scop de Ceausescu, a fost pulverizata, cu arhiva cu tot, in decembrie 1989. A fost, absolut logic, una dintre primele masuri de autoprotectie, luate de autorii loviturii de stat, in care KGB a jucat un rol cheie. Si situatia a ramas neschimbata pana azi. Cum sa verifici Raportul Olaru, cum sa verifici, punct cu punct, numele din lista, precum si cele pe care Olaru si le mai aminteste, sub hipnoza, daca cel mai important serviciu secret al Romaniei nu dispune de un serviciu specializat in asemenea tipuri de investigatii?
Poate ca tocmai aceasta stare de fapt l-a determinat pe presedintele Emil Constantinescu, dupa lecturarea Raportului Olaru, sa-i sugereze consilierului sau, Dorin Marian, sa alerteze mai multe institutii: SRI, SIE, Armata si Ministerul de Interne. Seful statului a presupus ca, astfel, va putea fi compensata grava deficienta a Serviciului Roman de Informatii, nepregatit sa identifice agenti KGB. Mergand pe principiul ca ce nu poate unul pot mai multi, Raportul Olaru a fost multiplicat si prezentat institutiilor pe care Dorin Marian le-a enumerat in faimosul sau comunicat. Si astfel, nu numai sarcinile, dar si raspunderea a fost disipata. Fiecare institutie a asteptat, practic si prudent, reactia celorlalte. Iar reactiile, cate or fi fost, s-au inscris sub semnul doar al ratiunii politice. A unei ratiuni dominata de ideea de a nu pescui in ape tulburi. De a nu deranja relatiile statornicite intre persoane, unele dintre ele proeminente, publice, plantate, conform strategiei KGB, atat la putere, cat si in opozitie.
Oricat ar parea de straniu, singurul inalt functionar public care a incercat sa scoata din foc castanele, cu mana sa, a fost generalul Teodor Zaharia, ministru secretar de stat la Interne, demis, in ianuarie, dupa a cincea mineriada. Zaharia a luat raportul in serios. A incercat sa puna boii inaintea carutei si nu invers. Nu s-a lasat sedus de tulburatoarea intrebare daca este sau nu normal ca un serviciu ultrasecretos, cum este KGB-ul, sa planteze in sifonierul unui regizor, un plan detaliat al unei lovituri de stat. A intuit ca pot exista mai multe explicatii logice. Zaharia a facut un rationament simplu, sanatos. De politist. A incercat, pentru inceput, sa afle daca Petre Olaru este sau nu zdravan. In al doilea rand, a dorit sa stie daca Olaru este cinstit sau daca el minte. In al treilea rand, Zaharia a incercat sa afle ce altceva mai stie Olaru, in afara datelor si faptelor scrise in raport. In al patrulea rand, generalul a dorit sa obtina informatii despre alte persoane interesate sa afle ce anume stie Olaru. In fine, in secret, vicleanul politist era curios sa descopere cat de implicate sunt, in lovitura de stat KGB-ista din decembrie 1989, unele persoane aflate, azi, la varful puterii ori in anturajul ei. Pentru a atinge cele cinci obiective, Zaharia a utilizat, timp de mai multe luni consultanta unui profesor psihiatru, interogatoriul obisnuit, interogatoriul sub hipnoza, aparatura de interceptare si inregistrare.
Tradarea generalilor a pus capat acestei investigatii. Demiterea lui Zaharia a fost atat de rapida, incat el nici nu a mai apucat sa recupereze de la Petre Olaru instalatiile cu care l-a dotat. Astfel, unele inregistrari au putut intra si in posesia noastra. In luna ianuarie, investigatiile lui Zaharia asupra Raportului lui Olaru erau in plina desfasurare. Deci, nu se punea problema unei concluzii cu caracter definitiv. Nu este exclus ca Zaharia, procedand dupa tipicul oricarui politist, sa fi incercat sa obtina si informatii de maxima importanta, utile pentru el insusi, referitoare la implicarea unor reprezentanti ai puterii. Nu altfel procedase, vis-à-vis de Olaru, si generalul Dumitru Iliescu, fostul sef al SPP, curios sa stie cat de implicat fusese Ion Iliescu in lovitura din decembrie '89?
Despre ce a investigat si ce a aflat Armata nu stiu nimic. Decat ca ministrul Apararii, Victor Babiuc, care figureaza si el pe lista lui Olaru, a manifestat suficienta intelepciune pentru a nu sari ca ars pur si simplu fiindca e nominalizat. Babiuc a inteles ca pe lista figureaza nu numai agenti KGB, nu numai agenti de influenta, ci si persoane care, conjunctural sau conform convingerilor lor democratice, urmau, de buna credinta fiind, sa joace un rol in derularea evenimentelor. Cu alte cuvinte, poti intra in calculele KGB si fara sa fi kaghebist. Si Serviciul de Informatii Externe, daca o fi facut vreo investigatie, tine in secret rezultatele. Din mediile de conducere ale Serviciului Roman de Informatii am aflat, insa, zilele trecute, un detaliu cel putin ciudat. Si anume ca SRI nu impartaseste convingerea consilierului prezidential Dorin Marian conform careia plutonierul major Petre Olaru este nebun. Mai mult, SRI ii atribuie lui Zaharia rolul de a-i fi sugerat lui Dorin Marian aceasta explicatie.
Cam multe ciudatenii, cam multe nepotriveli, altele decat cele ce le-ar putea fi atribuite lui Petre Olaru sau senatorului Serban Sandulescu sau lui Stefan Radoi sau redactiei ziarului Ziua care crede ca ne aflam nu in prezenta unei mistificari, ci in prezenta unei dezvaluiri. Nepotrivelile, toate, izvorasc din comunicatul oficial al consilierului prezidential. Nu pot impartasi opinia unor medii SRI potrivit carora Dorin Marian s-ar fi lasat dus cu presul. Din doua una: ori Dorin Marian stie prea multe, ceea ce l-a determinat sa-si muste limba si aceasta ar fi o dovada a cooperarii institutiilor enumerate; ori Dorin Marian nu stie nimic si, cu exceptia lui Zaharia, nimeni nu a investigat Raportul Olaru, si atunci, Dorin Marian il scoate pe acesta nebun pentru a-si justifica crasul dezinteres. Si, poate, vinovatul dezinteres.
Nu ca nu ar exista acesti kaghebisti, dar nu dorim sa-i vedem. Si nu dorim fiindca ne este frica. Si ne este frica fiindca suntem lasi. Iar dubla pedeapsa este nesfarsita vrajba romano-romana si ramanerea, cu kaghebisti cu tot, in afara structurilor euroatlantice.
A r h i v a
  Cine e duplicitar?Dorin Marian sau Costin Georgescu? Sau amandoi?    1999-04-09
  Lista lui Olaru nu contine KGB-isti. Dar documentul e KGB    1999-04-06
  Basescu a reusit. Basescu poate continua    1999-03-31
  Lasitatea proverbiala a "Tribunului"    1999-03-23
  Romania respira greu dar nu horcaie. Inca    1999-03-19
 Top afisari / comentarii 
 Plutonierul Olaru a fost contactat de Ambasadele Statelor Unite si Frantei (34 afisari)
 Politia a facut scapat un sofer care a sfartecat sub roti o fetita (32 afisari)
 ZIUA va prezinta probele de concurs pentru admiterea in facultati (30 afisari)
 Iugoslavia a votat aderarea la Uniunea Rusia - Belarusv (25 afisari)
 Frica de KGB (22 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 1.07935 sec.