Ziua Logo
  Nr. 1457 de vineri, 9 aprilie 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Dezvaluiri
Noaptea a 15-a a raidurilor NATO nu semnifica nici macar sfarsitul primului sfert al operatiunii Belgradul a inchis granitele cu Albania NATO nu mai are cale de intoarcere Belgradul afirma ca NATO pregateste o invazie terestra impotriva Iugoslaviei Teroristii UCK muncesc ca serpasi pentru NATO "Smoke on the Water" pentru bombele de la Belgrad Aleksinac si-a inmormantat victimele Moscova incearca sa scape din gheara sterilitatii diplomatice Bangladeshul doneaza din bucata sa de paine Saraca Macedonie nu mai rezista sub presiunea refugiatilor Aliatii au pierdut un avion-spion
Madeleine Albright anunta scorul intermediar al meciului cu Serbia: "egal" Romanii timoceni sunt incorporati ca toti cetatenii iugoslavi Kyprianou a plecat la Belgrad pentru cei trei americani captivi Apache mai asteapta doua saptamani Solana il vrea pe Milosevici judecat la Haga pentru crime de razboi British Airways sare in ajutorul refugiatilor
Joia Neagra a Ortodoxiei a inceput, la Belgrad, sub spectrul celei de-a 15-a rafale de bombe lansate de aviatia aliata impotriva institutiilor guvernamentale iugoslave. Cum majoritatea acestor tinte sunt situate in chiar centrul istoric al capitalei federale, populatia Belgradului a fost cea care a resimtit, din nou, cel mai puternic aceste operatiuni despre care responsabilii Aliantei Nord-Atlantice sustin ca se intensifica odata cu trecerea timpului. Conform secretarului general al Aliantei, Javier Solana, accentuarea represiunii antisarbe se datoreaza presedintelui iugoslav, Slobodan Milosevici, cel care, la inceputul acestei saptamani, a anuntat un armistitiu unilateral, pe care, insa, nu il respecta. "Operatiunile militare continua, purtate de armata, politie si grupari parapolitienesti", a explicat Solana, intr-un interviu acordat postului francez de radio RTL.
Comentariile lui Solana survin intr-un moment in care autoritatile federale iugoslave au decis inchiderea granitei cu Albania si suplimentarea cantitatii de mine plasate de-a lungul frontierei comune, pentru a stopa exodul masiv al locuitorilor provinciei Kosovo. In opinia liderului de la Bruxelles, Belgradul a schimbat tactica, renuntand la "ingineria etnica" in schimbul utilizarii albanofonilor drept "scuturi umane" in calea bombardamentelor aliate. Ideea nu-i apartine lui Solana. Noul sef al "guvernului in exil" al provinciei separatiste, Bujar Bukoshi, a explicat, la randul sau, in aceeasi maniera, ultimele demersuri ale regimului Milosevici. Un comunicat difuzat de Ministerul belgradean al Informatiilor vorbeste despre cazul a 60.000 de locuitori ai provinciei Kosovo care au revenit, in ultimele ore, la casele lor.
Operatiunea aliata a atins un punct din care nu pare sa mai existe cale de intoarcere. Loviturile aeriene "vor continua metodic", a precizat ministrul francez al Apararii, Alain Richard, inainte de intrevederea cu omologii sai din tarile occidentale membre ale Grupului de Contact pentru Iugoslavia (Statele Unite, Germania, Marea Britanie si Italia). "Nu este momentul sa ne modificam tactica intr-un moment in care regimul iugoslav da semne de cedare", a constatat Richard. In vreme ce secretarul american de stat Madeleine Albright a avertizat ca operatiunea declansata la 24 martie nu se afla nici la sfarsitul primului sfert. Dar, a recunoscut Albright, in acest moment, "scorul este egal" in partida dintre aliati si presedintele Milosevici. Diversii oficiali aliati care s-au perindat in ultimele ore in fata presei au reiterat cele cinci conditii nerespectate de Belgrad pentru ca NATO sa poata admite propunerea de incetare a focului avansata de Iugoslavia: incetarea ostilitatilor in Kosovo, retragerea totala a armatei si politiei, desfasurarea unei forte multinationale "de pace", elaborarea unui acord politic vizand autonomia provinciei si revenirea imediata a refugiatilor.
Expertii militari ai Belgradului au ajuns la concluzia ca NATO ca pregateste o "invazie terestra" a Iugoslaviei. In acest sens, Comandamentul suprem al armatei iugoslave a dat publicitatii un comunicat, preluat de agentia Mediafax: "Incapabil de a ne invinge, dusmanul pregateste o noua forma de agresiune care, daca nu este dejucata, va aduce, in tarile din Balcani, o si mai mare varsare de sange". Dupa cum afirma documentul, NATO "face recrutari in randul etnicilor albanezi refugiati - adica cei care au fugit din calea bombardamentelor - si in randul populatiei Albaniei - adica acei simpatizanti ai unei utopice Albanii Mari - pe care ii inarmeaza si ii antreneaza pentru a deveni carne de tun in planificata invazie terestra a Iugoslaviei". Convingerea ca aliatii pregatesc o interventie la sol impotriva Iugoslaviei a fost exprimata anterior si de seful Diplomatiei moscovite, Igor Ivanov, in baza unor studii ale expertilor militari rusi si francezi. Ivanov semnala ca o asemenea operatiune ar putea dura ani intregi.
Corespondentii francezi de presa prezenti in regiune au difuzat, ieri, mai multe relatari despre actiuni concertate NATO-UCK indreptate impotriva bazelor sarbe din Kosovo, informeaza Mediafax. Potrivit trimisilor speciali ai France-Info, Europe-1 si RTL, care au patruns in Kosovo cu ajutorul membrilor gherilei teroriste UCK, rebelii albanofoni detin in continuare controlul asupra a 40% din terioriul provinciei separatiste. UCK este in permanenta legatura cu NATO si de cele mai multe ori le indica militarilor aliati obiectivele a caror distrugere contribuie la limitarea capacitatii defensive sarbe. Reporterii francezi au constatat ca foarte multi dintre refugiati s-au inrolat in UCK, dar, in ciuda numarului mare de cereri, gherilele teroriste nu se plang de absenta armelor.
Mii de belgradeni au asteptat raidurile pe podul Brankov care leaga, peste Sava, capitala istorica de cartierele postbelice (Novi Beograd), situate pe maluri diferite ale Dunarii si Savei (afluent danubian care se varsa in fluviu la limita vestica a capitalei federale). In vreme ce alarma antiaeriana semnala apropierea aviatiei aliate si, mai apoi, in timpul bombardamentelor ce loveau diverse cladiri guvernamentale din apropierea Kalemegdanului (principala artera a orasului), miile de belgradeni au cantat impreuna cu cele mai populare trupe rock pe Brankov Most, oferindu-se voluntari, scuturi umane in apararea podului. Brankov Most, ca, de altfel, intregul Belgrad, a fost distrus de doua ori in acest secol, odata in primul Razboi Mondial si, apoi, in cea de-a doua conflagratie, cand statul-marioneta nazist Croatia se termina chiar la capatul de pe malul vestic al podului.
Trei rachete au lovit centrul Belgradului, tintind, pentru a doua oara, structurile de comanda centralizata ale structurilor militare federale. Civilii, remarca agentiile occidentale de presa, au ignorat atat vuietul avioanelor si deflagratiile produse la nici 500 de metri, in jurul orei 23:25 (ora locala), cat si avertismentele autoritatilor militare sarbe, ramanand pe pod pana spre dimineata. Sfidand fumul gros ce se ridica dinspre centrul Belgradului, amestecat cu ceata Savei si Dunarii, manifestantii, purtand in piept "tintele" devenite simbol al rezistentei anti-NATO, au trecut pe rock britanic, intonand celebrul imn rock Smoke on the Water (Fum peste apa) al trupei Deep Purple. Transmisiunea televizata in direct a concertului a demonstrat, inca o data, efectul pervers al raidurilor: solidaritatea nationala deasupra partizanatului politic. Intre studentii belgradeni au putut fi observati si politicienii care, pana mai ieri, le erau cei mai acerbi adversari, in frunte cu ultranationalistul vicepremier Vojislav Seselj. O manifestatie similara a avut loc si pe ultimul pod ramas practicabil la Novi Sad.
Deflagratia produsa in preajma miezului noptii in centrul capitalei sarbe a distrus o cladire apartinand Ministerului Apararii, fostul sediu al Comandamentului Garzii Nationale (SPP-ul local), o constructie in piatra situata in imediata vecinatate a imobilelor care adapostesc sediul Statului Major federal, diplomatia iugoslava si Guvernul Serbiei. Incendiul declansat in urma exploziei s-a extins si la cladirea Executivului. Incendiul a fost, insa, localizat rapid si stins de echipele de interventie, care au reusit limitarea pagubelor la cele cateva geamuri sparte de suflul exploziei.
Dincolo de limitele Belgradului, aviatia aliata a vizat, din nou, blindate si trupe federale, dar conditiile meteorologice, in continua degradare, anunta o reducere a intensitatii in orele ce vin. Agentia iugoslava Tanjug, citata de mai multe agentii occidentale, a anuntat ca in cea de-a 15-a noapte au fost semnalate bombardamente in apropiere de Sombor (in apropierea granitei cu Ungaria), unde a fost vizat un depozit de carburanti, si periferiile centrelor industriale Kralijevo (satele Ladjevci si Vitanovci) si Uzice. Un orasel situat intre Belgrad si Kraljevo, Cuprija, a fost lovit, in plin centru, de sase proiectile lansate in jurul orei locale 01:30. Agentia Tanjug, citata de France Presse, remarca, insa, ca intregul asalt s-a soldat doar cu importante pagube materiale, fara a provoca victime. In schimb, oficialitatile iugoslave au dat publicitatii bilantul raidurilor intreprinsa in noaptea de marti spre miercuri la Pristina, raiduri despre care, initial, se putea spune doar ceea vorbeau de la sine imaginile difuzate de televiziunea sarba. Sub ruinele devastatului centru al orasului resedinta al provinciei separatiste si-au pierdut viata 12 persoane. "Bilantul se mai poate modifica, numarul victimelor putand fi mai mare, deoarece nu s-a incheiat operatiunea de cautare a eventualelor victime de sub daramaturi", a declarat Ivica Mihajlovici, secretar de stat al Ministerului Informatiilor din Kosovo. Agentia Tanjug a anuntat, ieri, la amiaza, ca alte doua deflagratii puternice au zguduit centrul Pristinei, una inainte de rasaritul soarelui iar cealalta in jurul orei 12:00. Nu au fost difuzate detalii asupra cauzelor si efectelor celor doua explozii. Un nou bilant al "defectiunii tehnice" care a provocat dezastrul de luni seara din oraselul minier Aleksinac vorbeste despre 17 civili ucisi (inmormantati miercuri) si 40 raniti. NATO a lansat sapte bombe asupra acestui orasel cu numai 25.000 de locuitori, distrugand 17 cladiri, printre care si un centru medical, unul pentru interventiile de urgenta, o clinica dentara si un centru al asigurarilor sociale, potrivit corespondentului AFP in Kosovo, citat de Mediafax.
Consensul politic existent in ultimele saptamani la Moscova s-a prabusit brusc miercuri, cand Duma de Stat (Camera inferioara a Parlamentului rus) a votat in unanimitate o rezolutie prin care recomanda Executivului incalcarea embargoului impus de comunitatea internationala Iugoslaviei. Sub presiunea virtuala a Parlamentului dominat de comunisti si nationalisti (rezolutia nu are caracter constrangator, mentioneaza Mediafax), presedintele Boris Eltin a anuntat, ieri, ca la Kremlin se pregateste un pachet de propuneri vizand redefinirea termenilor in care Rusia abordeaza criza din Kosovo. Cu toate acestea, Eltin a exclus transpunerea in practica a demersului Dumei. "Rusia nu va furniza material militar Iugoslaviei si nu se va lasa atrasa intr-un conflict in Balcani", a punctat liderul rus, chiar daca demersurile sale diplomatice si politice se dovedesc sterile. In ciuda acestui anunt, alte trei vapoare din Flota ruseasca a Marii Negre, stationata la Sevastopol, in Ucraina, vor porni, la sfarsitul saptamanii (sambata sau luni, conform oficialilor militari moscoviti) spre Balcani. Moscova doreste, in special, convocarea de urgenta a unei reuniuni a ministrilor de Externe din tarile Grupului celor sapte state puternic industrializat plus Rusia. Cu toate acestea, responsabili federali rusi au recunoscut inutilitatea demersului, in conditiile in care orice initiativa moscovita se confrunta cu pozitia intransigenta a NATO. "Nu avem o formula magica pentru a pune capat crizei din Kosovo", a comentat ministrul rus de Externe, Igor Ivanov. Chiar si aceasta intrevedere G7+1 nu are prea mult sens, din moment ce, cu exceptia Japoniei si, desigur, a Rusiei (acel "+1"), toate celelalte tari sunt implicate militar, intr-un fel sau altul, in operatiunea "Forta Aliata".
Extrem de saraca si deseori calamitata republica asiatica Bangladesh a decis sa ofere o donatie de 50.000 de dolari in beneficiul refugiatilor din Kosovo. "Este sprijinul pe care-l acordam noi albanezilor din Kosovo", a declarat seful diplomatiei de la Dacca, Abdus Samad Azad. De partea cealalta, Coreea de Nord va acorda un "sprijin activ" pentru Iugoslavia, a anuntat un inalt responsabil de la Phenian, fara a preciza in ce anume consta acest sprijin.
Afluxul masiv de refugiati ce a urmat declansarii raidurilor NATO a intrat intr-o faza critica, in special in cazul celor care au ales exilul spre Macedonia. Autoritatile de la Skoplije au fost acuzate de organizatiile umanitare internationale ca au recurs la practici incorecte in campusul de la Blace, unde au obligat circa 35.000 de refugiati sa urce in autobuze pentru a fi transportati in alte directii. Circa 10.000 au fost trimisi in Albania. Organizatiile amintite, care vorbesc si de utilizarea fortei de catre macedonieni, sustin ca in graba operatiunii au fost semnalate numeroase cazuri de separari de familii. Desi Macedonia se numara printre cele mai sarace state europene, institutiile umanitare internationale au criticat Skoplije pentru conditiile precare oferite refugiatilor.
NATO a confirmat, ieri, pierderea unui avion de spionaj american fara pilot de tip Hunter, in timpul operatiunilor militare desfasurate in spatiul aerian iugoslav. Conform unui oficial al Aliantei, aparatul Hunter, de dimensiuni mici si telecomandat, s-a pierdut la o data neprecizata, probabil deasupra provinciei Kosovo, din cauze necunoscute deocamdata. Initial, NATO a refuzat sa confirme stirea privind prabusirea avionului, difuzata de canalul american de televiziune CNN, care cita surse militare. "Politica noastra este de a nu discuta probleme care privesc spionajul", a argumentat locotenent-colonelul un purtator de cuvant al NATO Michael Kaemmerer, refuzul aliatilor de a recunoaste pierderea aparatului. CNN mentionase ca nu se putea preciza daca aeronava-spion a fost doborata de apararea antiaeriana iugoslava ori s-a prabusit din cauze de alta natura.
Avionul Hunter ("Vanator") poate sa zboare la 5000 de metri altitudine si sa transmita imagini prin satelit statiilor de la sol si avioanelor AWACS care ghideaza aparatele NATO spre tinte. Un aparat de acest tip, echipat cu doua motoare (unul in fata si unul in spate), masoara circa 10 metri in deschiderea aripilor si sapte metri in lungime. Raza sa de actiune este de aproximativ 125 kilometri. Hunter poate sa ramana in zbor opt ore de la decolare, atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte. Opt drone de tip Hunter au fost deplasate in Albania saptamana trecuta, in timp ce altele, de tip Predator, patruleaza pe cerul Iugoslaviei, informeaza o sursa militara, la Washington. Oficialul NATO care a confirmat pierderea "Vanatorului" a precizat ca "distrugatoarele de tancuri" A-10, trimise recent in zona si care urmau sa intre in actiune zilele acestea, au ramas la sol.
Romanii din Valea Timocului sunt incorporati doar conform legislatiei iugoslave. Ministerul roman al Afacerilor Externe nu detine informatii care sa arate ca incorporarea etnicilor romani din regiunea Vaii Timocului, din Iugoslavia, ar fi "o miscare speciala" a administratiei iugoslave, a declarat, ieri, la Palatul Victoria, secretarul de stat in MAE, Mihai Razvan Ungureanu. Conform demnitarului citat, etnicii romani din Voivodina sunt incorporati in armata sarba ca orice cetateni ai Iugoslaviei. Precizarile oficialului MAE au survenit in replica la unele informatii difuzate in mass-media, conform carora autoritatile sarbe i-ar incorpora si "in toiul noptii" pe etnicii romani din Valea Timocului.
Misiunea fostului presedinte grec-cipriot Spyros Kyprianou, actual sef al Parlamentului, care ar urma sa obtina din partea Belgradului eliberarea celor trei militari americani capturati de armata federala iugoslava saptamana trecuta, zace, acum, sub un mare semn de intrebare. Ministrul cipriot de Externe, Yiannakis Cassoulides, s-a aratat "prudent", ieri, in privinta sanselor lui Kiprianou, in conditiile in care, in urma refuzului aliat de a se ralia la armistitiul propus de partea sarba, Milosevici ar putea renunta la eliberarea prizonierilor capturati in zona de frontiera macedo-iugoslava, la 31 martie. Kyprianou s-a aflat, pana ieri, la Atena, parasind capitala elena cu destinatia Iugoslavia in jurul amiezei la bordul unui cargo C-130 pus la dispozitie de aviatia militara greaca. Deplasarea lui la Belgrad survine unei cereri lansate chiar de autoritatile iugoslave presedintelui in exercitiu de la Nicosia, Glafcos Clerides.
Ipoteza unei iminente invazii terestre a fost, insa, contrazisa de o declaratie a generalului american Charles Wald. Cele 24 de elicoptere Apache AH-64, ce urmeaza a fi trimise tocmai pentru a actiona mult mai aproape de sol (oficial, pentru a contribui la proiectele umanitare din zona invecinata teatrului de razboi), vor fi operationale abia peste doua saptamani, a precizat Wald. Elicopterele vor fi insotite, in nordul Albaniei, de un batalion de lansatoare de rachete, un batalion de infanterie mecanizata dotat cu 14 vehicule de lupta Bradley pentru protectia de la sol a elicopterelor Apache, companii de politie militara, de transmisiuni si de culegere de informatii. O unitate de recunoastere formata din 18 militari americani a sosit, inca de duminica dimineata, in orasul Kukes, din nordul Albaniei, pentru a pregati pozitionarea aparatelor. In opinia presedintelui albanez, Rexhep Mejdani, prezenta trupelor NATO in Albania ar fi "indispensabila" pentru "a evita o catastrofa umanitara". In acest sens, Parlamentul de la Tirana a adoptat o lege care autorizeaza prezenta si activitatea unei forte militare a NATO in Albania.
Secretarul general al NATO Javier Solana a declarat miercuri ca ar dori sa il vada pe presedintele iugoslav judecat pentru crime de razboi, informeaza AFP. Solana a recunoscut totusi ca Alianta nu are dreptul sa judece pe nimeni pentru crime de razboi. "Mi-ar placea ca Milosevici sa fie judecat pentru crime de razboi, daca imi cereti o parere personala, as raspunde da" a declarat Solana pentru BBC. Numai Tribunalul Penal International (TPI) situat la Haga este in masura sa judece persoane pentru crime de razboi.
British Airways a transportat ieri, cu o cursa speciala Boeing 757, aproape 25 de tone de ajutoare umanitare donate de britanici pentru refugiatii din Kosovo. Ajutoarele au fost donate de angajatii British Airways si de cititorii ziarului The Express. Avionul umanitar a decolat de la Lyneham, in Anglia, si a aterizat la Thessaloniki, in Grecia, aflata in afara zonei de interdictie aeriana. Ajutoarele au ca destinatie Macedonia, unde se afla mai mult de 100.000 de refugiati. La bordul avionului se afla haine, scutece si hrana pentru copii, diverse alimente. British Airways pregateste un al doilea transport umanitar pentru ziua de sambata. Compania aeriana a colaborat cu UNICEF in ultimii cinci ani, adunand peste 7 milioane de lire sterline in prigramele sale de caritate de la bord, "Change for good". UNICEF va dona 92000 de lire sterline din aceste fonduri pentru ajutorarea copiilor din Kosovo. (R.P.)
(F.J.) Departamentul Externe 
A r h i v a
  Lista celor mai importante persoane si institutii care l-au cautat anul trecut pe Petre Olaru    
  Reaua-credinta si incompetenta sunt doua trasaturi caracteristice ale consilierului prezidential Dorin Marian    
  Convorbirea dintre generalul Dumitru Iliescu si plutonierul Petre Olaru    
 Top afisari / comentarii 
 Executivul a aprobat legea de infiintare a primelor universitati particulare (141 afisari)
 Lista celor mai importante persoane si institutii care l-au cautat anul trecut pe Petre Olaru (128 afisari)
 Convorbirea dintre generalul Dumitru Iliescu si plutonierul Petre Olaru (49 afisari)
 Cine e duplicitar?Dorin Marian sau Costin Georgescu? Sau amandoi? (29 afisari)
 Actiunea de lichidare a CNM Navrom a fost suspendata (27 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02497 sec.