Ziua Logo
  Nr. 1454 de marti, 6 aprilie 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Dezvaluiri
Strict confidential O banala perchezitie la Crevedia Plicul cu sigla Ambasadei URSS Planul loviturii de stat George Vitanidis era chemat sa filmeze in locul lui Sergiu Nicolaescu Operatiunea militara urma sa fie dirijata de Milea. Iliescu era in fruntea civililor Un prim grup de actiune cuprindea urmatoarele nume: Sarcinile grupului coordonator Caramitru - agent al serviciilor secrete engleze Un grup care urma sa intre in actiune in timpul preluarii puterii era compus din: Excursionistii de la Buzau "Vor fi 30-40.000 de morti, dar va merita" Generalul Vlad a venit la Crevedia sa ridice plicul Generalul Guse: "Esti tanar, ai copii sa nu vorbesti cu nimeni nimic" - Ma cunosti? Prin ianuarie 1990, pe Vitanidis l-au tot cautat persoane care nu se recomandau Generalul Adrian Nitoi a incercat, pe ascuns, sa-l inregistreze pe Olaru Danescu a batut cu pumnul in masa la raspunsul "Nu cunosc nimic" "Generalul Vlad m-a sfatuit sa stau linistit" Seful SRI Bucuresti i-a oferit lui Olaru "un post bun, de ofiter" Hop si Cristoiu! Da tarcoale Lidia Samson Si Taracila era foarte interesat! Vadim s-a prezentat cu 100 de milioane. Apoi a plusat cu 200 Inspectorul-sef l-a gonit pe Olaru din unitate pentru ca urma sa vina Adrian Severin Florin Georgescu a sarit si el cu bani Col. Buzea a incercat sa intermedieze o intalnire Olaru - gen. Marcu Si generalul Suceava a ramas cu buza umflata Tentativa lui Tepelea Seful din '96 al SPP, gen. Iliescu, s-a oferit cu un transfer, o ambasada sau o pensie Petre Mihai Bacanu a incercat si el marea cu degetul Roman ar mai fi vrut o intrevedere "Regele frigiderelor" a fost releul PDSR "Doi domni de la Cotroceni" Sorin Rosca Stanescu, Serban Sandulescu si Stefan Radoi au sustinut, ieri, o conferinta de presa, la Hotel Bucuresti Generalul Teodor Zaharia a cercetat in interese necunoscute cazul Emil Constantinescu i-a cerut lui Stefan Radoi sa se ocupe de problema KGB din Romania Prima piedica: Dorin Marian Jurnalistii au vizionat secvente cu Petre Olaru sub hipnoza Momentul "Peris" a mai fost confirmat de o sursa
Raport Catre domnul Emil Constantinescu Mass-media din Romania a luat simultan startul in cea mai spectaculoasa ancheta despre "Decembrie '89"
-- Presedintele Romaniei -
Subsemnatul Olaru Petre - plt. adj. la Politia oras Pucioasa din cadrul Inspectoratului Judetean Dambovita, cu domiciliul stabil in Pucioasa, str. 1 Decembrie 1918, bloc A3, etaj 2, apt. 9 si resedinta in comuna Doicesti, sat Dolani nr. 445, judetul Dambovita, cu deosebita onoare va raportez urmatoarele:
In luna decembrie 1989, imi desfasuram activitatea ca sef de post in comuna Crevedia, judetul Dambovita, impreuna cu alti trei subofiteri. Pe malul lacului Crevedia isi aveau resedinta de vara o serie de actori, ziaristi, scriitori etc, printre care pot enumera: Stefan Banica, Alexandru Arsinel, Stela Popescu, Ernest Maftei, Goerge Vitanidis, George Constantin, Carolina Ilica, Dan Claudiu Tanasescu etc. Majoritatea acestora se aflau in atentia fostei securitati pentru legaturile lor cu strainatatea, atitudine critica la adresa regimului Ceausescu, vizitele pe care le primeau din partea unor cetateni straini. Totodata, erau suspecti de trafic si detinere de valuta, aspecte care intrau direct in competenta politiei din comuna Crevedia. Pe data de 14 decembrie 1989, in baza unei informatii obtinute, potrivit careia regizorul George Vitanidis ar detine valuta la domiciliu, am procedat la o perchezitie la resedinta sa de pe malul lacului Crevedia, in jurul orelor 10. Prezent a fost doar soferul sau - Cosmin, regizorul Vitanidis aflandu-se la Bucuresti.
Cu aceasta ocazie am descoperit suma de 60S SUA, pe care am ridicat-o in vederea confiscarii. Cautand in continuare, am gasit in sifonier un plic ascuns intre obiectele de lenjerie. Studiind plicul, am observat ca era nedesfacut si sigilat cu ceara rosie in care era imprimata sigla Ambasadei URSS. Plicul avea culoarea maron deschis, mai mare putin decat o coala format A4, fara antet, timbru, precum si fara expeditor sau destinatar. Sigiliul avea un diametru de aproximativ patru centimetri, aplicat pe varful triunghiului care inchide plicul, ceara fiind groasa si bine imprimata.
Intrebandu-l pe numitul Cosmin (soferul si omul de casa al regizorului) despre continutul si provenienta plicului, acesta mi-a relatat ca a fost adus in seara zilei de 13 decembrie 1989 de catre un cetatean care il cauta pe George Vitanidis, pentru a i-l inmana. Spunandu-i ca Vitanidis se afla la Bucuresti, individul, care vorbea romaneste, i-a lasat plicul cu mentiunea ca atunci cand apare George Vitanidis sa i-l predea imediat. In acea situatie, am retinut plicul in cauza, m-am deplasat la postul Crevedia si am incuiat usa de la intrare. Ajuns in birou, am desfacut plicul cu atentie, fara a distruge sigiliul. In plic se aflau 12 foi A4 scrise fata-verso (24 de file) in limba romana, la o masina cu caractere mai mari. Incepand sa citesc continutul acestora am constatat din primele pagini ca era vorba despre instructiuni adresate unor grupuri de persoane, cetateni romani, civili si militari, privind organizarea unei lovituri de stat in Romania, intr-un interval de timp foarte apropiat. Realizand importanta, valoarea si in acelasi timp pericolul unui asemenea document, am fost socat si cuprins de o teama greu de descris. Sub aceasta stare, am parcurs intregul document, sarind chiar unele pasaje si neputand memora toate numele (aproximativ 60) si precizarile cuprinse in el.
Asadar, incerc sa va raportez numai ce imi aduc aminte din lecturarea documentului respectiv la acea data. Prima pagina era adresata regizorului George Vitanidis, prin care i se solicita in mod imperativ sa vina urgent "la locul stabilit", pentru ca regizorul Sergiu Nicolaescu "a refuzat sa mai filmeze" (fara sa spuna de ce), urmand ca aceasta operatiune (filmarea) sa o efectueze el. Se preciza apoi ca imaginile asupra evenimentelor ce aveau sa aiba loc trebuiau filmate "pe viu", pentru a ramane in istorie, pentru posteritate... In continuare, imi amintesc ca documentul continea sarcini separate, pe grupuri mixte (civili si militari) de 10-16 persoane, privind modul de actiune pentru rasturnarea lui Ceausescu si preluarea puterii. Grupurile de actiune erau in numar de patru sau cinci, nominalizate (militari cu grad si nume iar civilii numai cu nume si prenume).
Intreaga operatiune militara, conform precizarilor expuse in document, urma sa fie coordonata de Generalul Milea - Ministrul Apararii Nationale la acea data.
- Gl. Militaru
- Gl. Hortopan
- Gl. Eftimescu
- Gl. Vasile Ionel
- Gl. Chitac
- Gl. Bucurescu
- Gl. Jean Moldoveanu
- Col. Decebal Ilina
- Cdt. Cico Dumitrescu
- Cdt. Radu Nicolae
Ion Iliescu
Silviu Brucan
Alexandru Barladeanu
Virgil Magureanu
Paul Niculescu-Mizil
Din cate imi amintesc, acesta reprezenta un grup coordonator, care avea legaturi in intreprinderi si institutii de interes national, pe langa cele din MApN. Asa, ca exemplu, unul din membrii grupului - nu mai stiu care dintre ei - trebuia sa ia legatura cu directorul I.T.B., pentru a paraliza circulatia si a produce blocaje si aglomerari pe arterele bucurestene, cand actiunea impunea acest lucru. Alt membru din acest grup urma sa-l contacteze pe "omul de incredere din Televiziune - Petre Popescu", pentru a pregati zvonuri si actiuni de deruta a populatiei prin intermediul micului ecran, la momentul potrivit. O sarcina pentru acest grup, nenominalizata, era si aceea de a studia amanuntit traseul lui Ceausescu si posibilitatea de a fi impuscat. Oricum, ca legaturi ale primului grup erau mai multe persoane, pe care, oricat m-as stradui, nu mi le pot aminti. De asemenea, sarcinile erau mai numeroase decat cele trei exemple expuse mai sus.
Un alt grup de actiune era comandat de Gl. Victor Stanculescu si Sergiu Nicolaescu. Ei aveau sarcini atat de ordin militar cat si de a contacta, printre altii, oameni de teatru, cultura, cum ar fi Ion Caramitru si inca 3-4 persoane pe care nu mi le mai amintesc. Cu privire la acest aspect retin faptul ca in document se preciza: "se poate conta pe ei (Caramitru si cele 3-4 persoane) fiind agenti ai serviciilor secrete engleze".
Petre Roman era si el cap de lista
- Petre Roman
- Cazimir Ionescu
- Mircea Pascu
- Vasile Secares
- Mircea Dinescu
- Dumitru Tinu
- Darie Novaceanu
Mai erau si altii in acest grup, pe care nu-i mai tin minte, inclusiv militari.
Intr-un alt grup aparea Gelu Voican Voiculescu, ca factor coordonator. Printre mai multe nume din acest grup, nu mi-l amintesc decat pe cel al col. Nitoi Adrian (avansat general si decedat in prezent).
Pe parcursul citirii documentului au aparut si alte nume, pe care nu le mai pot acum incadra intr-un grup sau altul, dupa aproape opt ani si nici sa-mi amintesc ce sarcini aveau atunci.
Acestia erau:
- Gl. Pancea
- Gl. Topliceanu
- Gl. Gheorghe
- Ioan Ursu
- Caramfil (?)
- Coman (?)
Mentionez ca documentul indica mai multe actiuni pe care grupurile amintite trebuiau sa le execute, dar nu pot preciza ordinea si repartizarea lor pe grupuri. De exemplu:
- legatura cu comandantii (nominalizati) ai unitatilor auto-mecanizate din Bucuresti, Pitesti, Ramnicu-Sarat si Targoviste, pentru a actiona in Capitala. Pentru fiecare asemenea unitate erau stabilite amplasamentele exacte in teren si modul de actiune. Una dintre misiuni era aceea de a ocupa si crea dispozitive de lupta si aparare pentru cladirea Comitetului Central. O indicatie precisa era aceea ca Armata sa preia puterea si dupa aceea sa o predea unui guvern civil. In document era subliniata cu pasta rosie o fraza care mi-a atras mai mult atentia: "ATENTIE, 9 mai 1989 sa nu se mai repete! Omul care l-a prevenit pe Ceausescu sa nu mai mearga la Ambasada (sau Moscova?) a fost inlaturat". (era vorba de un atentat esuat asupra lui Ceausescu). Mai retin din document precizarea: "un grup de 60 excursionisti cu masini se afla la Buzau si se vor deplasa la locul stabilit".
Factorii responsabili cu organizarea loviturii militare erau atentionati si totodata incurajati cu precizarile urmatoare:
"- Gl. Nuta va fi anihilat, asa incat Militia nu se va mai opune."
" -Tudor Postelnicu nu constituie un pericol, iar ordinul pe care-l va da Gl. Vlad va fi respectat (executat) in proportie de 80-90%"
De asemenea, am retinut in final o estimare cinica a autorilor documentului provenit de la Ambasada URSS, potrivit careia in urma rasturnarii lui Ceausescu prin lovitura de stat "vor fi 30-40.000 de morti, dar va merita acest lucru".
Mentionez ca cele raportate pana acum reprezinta numai o parte din continutul documentului intrat in posesia mea, datorita citirii sale intr-o stare emotionala si de tensiune accentuata, fapt ce a facut sa nu retin tot, cat si datorita grabei din cauza careia am sarit unele pasaje.
***
Raportez ca dupa ce am luat cunostinta de continutul documentului, i-am raportat direct si imediat inspectorului-sef - col. Georgescu despre acest caz, in jurul orelor 12 ale aceleiasi zile, de 14 decembrie 1989. Datorita importantei documentului nu am urmat calea ierarhica, stiind doar eu si dumnealui. Peste aproape o ora a venit la Crevedia col. Georgescu. I-am aratat documentul, insotit de un raport, dar a refuzat sa-l citeasca, si nici raportul nu l-a primit. Era foarte speriat. Mi-a spus ca urmeaza sa vina cineva de la Bucuresti, din conducerea Ministerului de Interne. In jurul orelor 13.45-14.00 a sosit la Postul Crevedia Gl. Vlad cu inca doi insotitori civili. Gl. Vlad a intrat in Post insotit doar de col. Georgescu. Mi-a cerut documentul, l-a rasfoit sumar si m-a intrebat de ce am desfacut sigiliul si daca am luat cunostinta de tot continutul acestuia. I-am raportat ca am fost curios sa stiu ce se afla inauntru, iar referitor la citirea intregului continut i-am raportat ca m-am uitat doar pe primele file, din continutul carora am inteles despre ce este vorba.
Mi-a ordonat sa fac un raport in care mi-am luat angajamentul sa nu divulg cele aflate intrucat constituie secret militar si pot fi tras la raspundere. Oricum, in final m-a felicitat pentru modul cum am actionat, dupa care a plecat imediat.
Mentionez ca Gl. Vlad a stat in Post circa 20-25 minute. Odata cu Gl. Vlad a plecat si col. Georgescu. La 2-3 zile dupa aceea m-am trezit la Post cu col. Georgescu, care mi-a adus un plic cu suma de 5000 de lei, reprezentand o prima.
Mai mentionez ca pe data de 16 decembrie 1989 s-au prezentat la Post doi civili cu masina de Bucuresti, care mi-au cerut relatii depre George Vitanidis. S-au deplasat la resedinta lui din Crevedia, dupa care s-au intors la Post, spunandu-mi ca nu era nimeni acasa. Le-am spus ca Vitanidis vine la intervale de una-doua saptamani si au plecat. In timp ce evenimentele se precipitau in toata tara, pe data de 21 decembrie 1989, orele 8.30, am primit un telefon de la Bucuresti ca sa fiu prezent singur la Post, pentru ca urmeaza sa soseasca Gl. Guse. I-am raportat despre aceasta sefului Militiei Judetene - col. Dureci Ion. La orele 11.30 a sosit in curtea Postului Crevedia un ARO cu numar de Armata in care se aflau Gl. Guse si inca trei ofiteri superiori. In Post a intrat doar Gl. Guse cu care am purtat urmatorul dialog:
- Am auzit...
- Sunt Gl. Guse, seful Statului Major al Armatei. Ai predat niste documente.
- Da.
- Ai citit documentele?
- Asa, in fuga, am trecut peste o parte din ele.
- Mai stie cineva?
- Le-am predat tov. Gl. Vlad.
- Mai baiete, noi ne grabim. Vezi ce este in tara. Stii ce se intampla la Timisoara?
- Da.
- Eu am venit sa vorbesc cu tine pentru ca esti tanar, ai copii si sa nu vorbesti cu nimeni nimic. Ia loc si scrie un angajament.
- Am facut un raport pe care l-am inmanat tov. Gl. Vlad.
- Nu ma intereseaza ce i-ai dat. Angajamentul care il dai acum ramane la mine.
- Am inteles.
In angajament a trebuit sa mentionez urmatoarele: datele de stare civila si functia; sa nu divulg continutul documentului citit; sa nu implic Armata prin ce as putea divulga; faptul ca sunt militar, sunt obligat sa respect juramantul si daca voi divulga secretul voi raspunde cu viata; semnatura. Imediat a introdus angajamentul dat in buzunar si a plecat. Pe parcursul scurtei discutii s-a dovedit a fi foarte dur.
Din acel moment, eu nu am mai parasit Postul de Politie Crevedia pana la sfarsitul lunii februarie 1990, cand am fost mutat la postul comunei Runcu-Dambovita, tot ca sef de post, din ordinul Gl. Jean Moldoveanu, dupa cum m-a informat Col. Bala, care se afla atunci la comanda Politiei Judetene.
Pana sa fiu mutat de la Crevedia au mai venit de doua ori cate doi civili, in cursul lunii ianuarie 1990, care m-au intrebat daca a aparut George Vitanidis in comuna. Le-am spus ca nu. Persoanele care l-au cautat erau civile, iar masina cu numar de Bucuresti. Mentionez ca nu l-au cautat mereu aceleasi persoane, ci diferite, fara a se recomanda.
***
Petre Roman: "Dumneavoastra sunteti omul care il poate distruge pe NUMARUL UNU. Am venit sa va cunosc"
Incepand cu luna ianuarie 1990 si pana in toamna anului 1997 (aproape opt ani) pentru mine a urmat un adevarat calvar, fiind cautat, interogat, urmarit si amenintat cu moartea in repetate randuri. Astfel:
- pe la mijlocul lunii ianuarie 1990 a sosit la postul de Politie Crevedia domnul Petre Roman cu soferul. Odata sosit, m-a intrebat daca sunt domnul Olaru. I-am raspuns afirmativ. De la inceput mi-a spus: "Dumneavoastra sunteti omul care il poate distruge pe NUMARUL UNU." Vazand ca am ramas blocat fara a aborda aceasta tema, a canalizat discutia catre teme de genul: "Am dorit sa va cunosc, pentru a va putea oferi ajutor dumneavoastra si familiei, daca aveti nevoie." Mi-a spus apoi ca as putea fi chemat la Bucuresti, iar daca voi fi cautat de cineva sa nu iau legatura cu nimeni. Daca vreau sa ma mut cu serviciul, mi-a spus ca ma poate ajuta imediat (lucru care s-a intamplat la sfarsitul lunii februarie 1990). Dupa o asemenea discutie, care a durat pana in 10 minute, domnul Petre Roman a plecat.
Generalul Militaru: "V-as ruga sa veniti la Sinaia, sa discutam niste probleme"
- in luna mai-iunie 1991, m-a contactat telefonic la domiciliul din Pucioasa (la bloc), Gl. Nicolae Militaru, cu care am purtat o discutie scurta, pe care o redau mai jos, cat mai fidel posibil:
"- Alo, sunt Gl. Militaru.
- Care Militaru?
- Generalul Militaru de la Bucuresti, dar evita cuvantul "General".
- Da, spuneti, domnule Militaru.
- Daca doriti sa ne cunoastem si sa purtam un dialog, v-as ruga sa veniti la Sinaia.
- Pentru ce anume?
- Sa discutam niste probleme si, daca vreti, stabilim cand trec eu cu masina, sa va iau.
- Domnule Militaru, nu pot sa accept aceasta invitatie pentru ca sunt militar si trebuie sa va adresati conducerii Inspectoratului Judetean.
- Nu ar trebui sa stie nimeni de aceasta intrevedere.
L-am refuzat si am inchis telefonul. De atunci nu m-a mai cautat niciodata.
Sergiu Nicolaescu: "Sa nu discuti cu nimeni, nimic"
- la inceputul verii anului 1991, a sosit la I.J. Dambovita cu o delegatie parlamentara senatorul Sergiu Nicolaescu, care "profitand" de aceasta ocazie, m-a contactat personal in biroul Inspectorului-sef, unde am ramas singuri. Mi-a spus ca a dorit sa ma cunoasca si m-a intrebat daca am probleme la serviciu sau in familie. I-am raspuns ca nu am nici o problema. Apoi m-a apreciat ca fiind un om serios, care trebuie sa-si vada in continuare de treaba. M-a sfatuit sa nu discut "cu nimeni, nimic, nici in viitor" (fara sa spuna la ce se refera). Daca vor aparea probleme de serviciu sau familiale in viitor sa apelez la dansul.
- in luna martie 1993, cand eram sef de post la comuna Buciumeni-Dambovita, am fost la cabinetul inspectorului-sef - Col. Banu, unde l-am gasit pe Gl. Nitoi Adrian in tinuta civila. Dupa ce am facut cunostinta, mi-a cerut deschis sa-i relatez ce cunosc eu despre evenimentele din decembrie 1989. Intrebandu-l de ce imi pune tocmai mie asemenea intrebari, Gl. Nitoi n-a abandonat acest subiect, incercand sa ma laude si sa se mire de ce tocmai un om ca mine nu este deja ofiter. Vazand ca evit in continuare sa abordez subiectul referitor la evenimentele din decembrie 1989, a desfacut o sticla de whisky, mi-a oferit un pahar si niste sorici. In acest timp, Gl. Nitoi, facand o miscare gresita, i-a scapat de pe genunchi reportofonul pe care-l pregatise pentru a inregistra discutia.
Pentru a evita momentul penibil, m-am facut ca nu realizez ce se intampla si am canalizat discutia pe aceeasi tema. Desi prudent, s-a dovedit foarte insistent in a afla ce cunosc eu privitor la decembrie 1989, punandu-mi intrebari pe care le-as putea numi "capcana", dar pe care le-am evitat. Vazand ca nu vorbesc nimic despre ceea ce il interesa, a incheiat discutia aratandu-si dezamagirea ca nu sunt un om cu care se putea discuta deschis. Eu am plecat si dansul a ramas in birou.
- in luna iunie 1993, am primit ordin telefonic sa ma prezint la cabinetul Inspectorului-sef col. Banu, fara alte amanunte. Ajungand la cabinet, inauntru se afla George Ioan Danescu - ministru de Interne pe atunci, care statea singur pe scaunul Inspectorului-sef. Dupa ce m-am prezentat, in mod direct, pe un ton dur, mi-a cerut sa relatez ce stiu despre evenimentele din decembrie 1989, fara sa-mi permita sa stau jos. I-am raportat scurt ca nu cunosc nimic. Atunci s-a ridicat in picioare, a batut cu pumnul in masa, afirmand ca el este ministru si trebuie sa stie tot. Vazand ca tac, mi-a adresat niste cuvinte jignitoare si m-a dat afara din birou.
Dupa aproape doi ani de la aceasta intalnire, in luna martie 1995, cpt. Cucuteanu Laurentiu - ofiter de serviciu pe IJP Dambovita, a primit un telefon potrivit caruia trebuia sa ma prezint la cabinetul inspectorului-sef, deoarece voia sa stea de vorba din nou cu mine George Ioan Danescu. M-am prezentat, am asteptat cateva ore si, in final, inspectorul-sef mi-a comunicat ca George Ioan Danescu nu mai soseste la Targoviste.
- in septembrie 1994, prefectul de Dambovita, Antonescu Marin, mi-a comunicat telefonic la Pucioasa ca cineva foarte apropiat ar dori sa vorbeasca cu mine cateva cuvinte. Mi-a comunicat ca locul unde sunt asteptat este iesirea din Targoviste, in partea de nord, unde, in prezent, este benzinaria Shell. M-am dus la locul indicat, in tinuta civila, si am constatat ca era Gl. Vlad, cel caruia ii dadusem documentul, in 14 decembrie 1989. Am stat de vorba cu dansul cateva cuvinte, m-a intrebat ce mai fac, daca sunt hartuit si daca am necazuri. M-a sfatuit sa stau linistit. Am remarcat ca era obosit, trist si slabise. Dupa ce m-am despartit de Gl. Vlad, i-am raportat prefectului Antonescu, de la care aveam sa aflu ca a stiut de la inceput cu cine urma sa ma intalnesc. La plecare, Antonescu a afirmat: "Fii linistit, cat va trai, Vlad nu va vorbi!" Mentionez ca prefectul Antonescu se cunostea cu Gl. Vlad deoarece fusese ofiter de securitate la Dambovita si apoi la DIE.
- Col. Stoica - seful SRI pe Capitala a venit neanuntat in luna august 1995, cu un ARO de culoare alba, pe care-l conducea singur, la Politia din Pucioasa. Cand a sosit, ma aflam in fata postului. S-a dat jos din masina, mi-a spus ca este in concediu cu masina personala si doreste sa-mi spuna cateva cuvinte. Fiind de acord, mi-a facut propunerea sa ma transfere la SRI Bucuresti, pe un post bun, cu gradul de ofiter. Vazand ca am ramas mirat si l-am intrebat pentru ce imi propune asa ceva, mi-a precizat ca atat a vrut sa-mi spuna, neavand nici o sarcina din partea cuiva. Mentionez ca domnul Col. Stoica a fost dupa 1990 sef al SRI Arges, apoi la Dambovita si dupa aceea la Capitala.
- in vara anului 1995 a venit la usa apartamentului meu din Pucioasa directorul ziarului "Evenimentul zilei" - Ion Cristoiu, insotit de inca un barbat. Dupa ce le-am deschis usa, Ion Cristoiu s-a recomandat si mi-a oferit suma de 5 milioane lei, urand sa-l caut la Bucuresti, pentru a purta o discutie cu el, oriunde, dar nu in judetul Dambovita. L-am atentionat ca eu sunt politist si nu ma pretez la asemenea lucruri, cu atat mai mult cu cat nu imi spusese pe ce tema vrea sa stam de vorba. Totodata, i-am refuzat sa intre in apartament si i-am avertizat ca voi raporta imediat la judet cele petrecute. Asa stand lucrurile, au plecat. I-am raportat despre cele intamplate col. Tomescu si inspectorului-sef - col. Fatuloiu, care au venit la Pucioasa imediat pentru a le raporta detaliat cele petrecute. In final, col. Fatuloiu m-a sfatuit sa locuiesc mai mult in comuna Doicesti, la curte, decat in apartamentul proprietate personala de la Pucioasa.
- in anul 1995, m-a cautat de mai multe ori prin intermediul prefectului Antonescu, doamna Lidia Samson, sora senatorului Corneliu Vadim Tudor. De cate ori m-a cautat la postul Pucioasa mi-a adresat prin telefon rugamintea de a accepta o intrevedere cu fratele dansei - Vadim Tudor. Intr-una din convorbiri mi-a precizat ca daca nu am incredere in fratele sau, care are maniere mai impulsive, sa contez pe dansa, care l-ar putea insoti pe fratele sau. De fiecare data am refuzat-o pe motiv ca trebuie sa am aprobarea sefilor ierarhici, lucru cu care Lidia Samson nu era sub nici o forma de acord.
- in 1995, spre sfarsitul anului, am fost cautat si de domnul ministru Taracila, pentru a ma prezenta la Bucuresti, insa i s-a raportat ca sunt in concediu medical si nu mai revenit dupa aceea.
- in luna februarie 1996, domnul Corneliu Vadim Tudor a venit in comuna Doicesti, acasa la mine. A oprit in fata portii masina Mercedes si a coborat din ea un individ care s-a recomandat inginerul Ciontu, Vadim ramanand in masina, in partea stanga-spate. (In masina erau patru persoane, cu cel ce a coborat la mine). Acest domn Ciontu m-a intrebat daca ma numesc Olaru, ca ei sunt de la PRM si m-a rugat sa deschid portile sa intre cu masina in curte, ca sa nu fie priviti de satenii care s-ar fi putut uita, deoarece vor sa-mi dea 100 de milioane de lei, intr-o valiza, pe incredere si daca nu acum, peste trei zile sa ma intalnesc cu Vadim la sediul PRM din Targoviste, cand vor reveni oricum de la Bucuresti. Am fost socat de propunere si l-am rugat sa paraseasca curtea. Acelasi Ciontu a insistat ca daca nu le dau voie sa intre cu masina, sa-i permit macar lui sa intre cu geanta cu bani. Am ramas pe aceeasi pozitie si chiar m-am rastit la el, dupa care au plecat. I-am raportat de acasa, prin telefon, prefectului Antonescu si col. Floricel - comandant Brigada Ordine Publica, toata discutia purtata. Spre suprinderea mea, dupa exact trei zile, m-a chemat prefectul Antonescu si mi-a spus ca el vrea sa afle neaparat ce doreste Vadim sa stie, de da atatia bani. Prefectul m-a rugat sa-l sun pe Vadim care se afla in Targoviste, la sediul PRM, dupa cum imi spusese inginerul Ciontu cu trei zile in urma. Totodata, prefectul i-a spus col. Floricel sa fie prezent si sa asiste la o convorbire telefonica pe care urma sa o am cu Vadim. I-am dat telefon lui Vadim din biroul col. Floricel. M-a intrebat de unde sun. I-am spus ca din oras si m-a rugat sa ma deplasez la sediul PRM Targoviste, singur, ca are probleme importante cu mine. I-am spus ca nu pot veni la sediu pentru ca sunt militar, si cu atat mai putin singur. Atunci, si-a aratat disponibilitatea de a-mi oferi 300 de milioane de lei pe care afirma ca-i are asupra lui, sau o foaie CEC cu aceeasi suma. L-am refuzat din nou si am intrerupt convorbirea. Imediat, col. Floricel a raportat prefectului Antonescu discutia si rezultatul acesteia. O suma la fel de substantiala i-au oferit cei de la PRM colonelului Floricel in 1995, toamna - 150.000 dolari SUA (din spusele ofiterului) ca sa ma determine pe mine sa port o discutie cu liderul PRM. Mentionez ca inainte de a-l suna pe Vadim la sediul PRM, prefectul Antonescu mi-a spus ca a luat in prealabil legatura cu Adrian Nastase si acesta a interzis sa i se ia banii lui Vadim.
- in luna mai 1996, domnul Adrian Severin a solicitat inspectorului-sef al IJP Dambovita - col. Fatuloiu, sa-i inlesneasca o intalnire cu mine la sediul Politiei din Pucioasa. Col. Fatuloiu i-a ordonat domnului maior Stanescu - seful Politiei Pucioasa, sa plec imediat din unitate pentru ca urmeaza sa vina Adrian Severin sa discute cu mine. In jurul orelor 17, in acea zi, am parasit unitatea, fiind inlocuit. Dupa plecarea mea, a venit Adrian Severin si, negasindu-ma, am aflat ca a plecat suparat.
- in luna iunie 1996, s-a prezentat la prefectul Antonescu domnul Florin Georgescu, atunci ministrul Finantelor, insotit de doua persoane. Prefectul m-a chemat personal si m-a prezentat domnului Georgescu, care mi-a spus ca ar vrea sa ma ajute cu niste bani - afland ca am avut doua decese in familie - pentru ca este trimis de la Bucuresti. Nu am acceptat pentru ca nu aveam motive sa primesc. Totusi, domnul Georgescu mi-a spus ca a auzit de decesul mamei mele si ar dori sa ma ajute. I-am spus ca nu vreau sa ma compromit si nu am luat de la nimeni. Discutia a durat cinci minute, eu am plecat, iar domnul Florin Georgescu a ramas cu prefectul si cele doua persoane.
- intre lunile mai-octombrie 1996, col. Buzea de la SRI Dambovita m-a cautat personal de mai multe ori, pentru a ma convinge sa accept o intalnire cu Gl. Marcu (fost adjunct al lui V. Magureanu) si cu seful zonei I Muntenia, lasand la latitudinea mea sa fixez locul intalnirii, dar cu precizarea sa nu spun la nimeni. Eu i-am raportat inspectorului-sef - col. Fatuloiu toate aceste propuneri, dupa care col. Buzea nu m-a mai cautat.
- in vara anului 1996 (iunie-iulie), Gl. Suceava l-a rugat pe nepotul sau, cpt. Milea Ion, sa ma contacteze pentru a ma ruga sa-l sun acasa pe Gl. Suceava. L-am sunat peste doua saptamani si mi-a transmis prin Cpt. Milea ca se va deplasa la Pucioasa pentru a sta de vorba cu mine. A venit la Pucioasa intr-o duminica, conform celor stabilite, insa nu m-am prezentat la intalnire. Cpt. Milea mi-a reprosat ca nu am fost serios si l-am facut pe Gl. Suceava sa se deplaseze degeaba. Dupa aproape o luna, Gl. Suceava m-a sunat din Pitesti, insa i-a raspuns sotia ca nu sunt acasa. I-a lasat un numar de telefon unde sa-l sun, dar nu l-am sunat.
- in vara anului 1996, domnul Gabriel Tepelea l-a contactat pe cpt. Raceanu - ofiter pe linie economica la Politia oras Pucioasa, cu rugamintea de a lua legatura cu mine pentru a stabili o intrevedere cu domnul Gabriel Tepelea. Dupa ce l-am intrebat cum se explica legatura lui cu domnul Tepelea, la care nu mi-a dat nici un raspuns, i-am spus sa raporteze col. Stefanescu, de la UM 0215 si inspectorului-sef; altfel le voi raporta eu. A plecat suparat si nici cu domnul Tepelea nu m-am intalnit.
- pe la jumatatea lunii septembrie 1996, inspectorul-sef, col. Fatuloiu, a fost sunat de domnul general Dumitru Iliescu pentru a-mi ordona sa ma prezint la dansul a doua zi, la Casa Poporului. Spunandu-i inspectorului-sef ca nu ma duc singur sub nici o forma, acesta l-a consultat si pe prefectul Antonescu, care, in cele din urma, s-a oferit sa mearga si el cu mine, pentru ca trebuia sa treaca pe la domnul Adrian Nastase. Ajunsi la Casa Poporului, am fost intampinati de domnul Priboi - seful de cabinet al domnului Nastase, care si-a manifestat nemultumirea ca eu am fost inregistrat la intrare. Domnul prefect Antonescu i-a spus domnului Priboi ca sunt chemat la domnul general Dumitru Iliescu. A luat legatura cu cabinetul gen. Iliescu, au venit doi ofiteri si ne-au condus pe mine si pe domnul prefect la domnul gen. Iliescu. Eu am intrat singur, domnul prefect ramanand afara. Fara nici o alta introducere, generalul Iliescu mi-a spus ca stie ca am probleme si s-a oferit sa ma transfere la SPP, cu gradul de ofiter. Daca nu imi convenea, printr-un om de incredere de la Externe - Gl. Dumitru Ciobanu, mi-a oferit posibilitatea sa fiu transferat la o ambasada, atat eu cat si sotia. Pentru ca, din spusele sale, aflase situatia (?!) si trebuia facut ceva.
Daca nu-mi convenea nici una, nici alta, mi-a spus ca va vorbi cu seful Directiei Medicale din MI pentru a ma pensiona, cu o pensie cat mai buna. Apoi m-a intrebat: "Dumneata esti cinstit?" I-am raspuns afirmativ, dupa care a continuat: "Ai citit tot documentul?". I-am raspuns ca nu l-am citit deloc. "Precis?" Precis, am raspuns. In final, mi-a dat telefoanele de la cabinet si Ofiterul de Serviciu, urmand sa-l sun dupa ce ma gandesc. Mentionez ca in luna mai 1997, domnul Gl. Iliescu m-a sunat la serviciu la Pucioasa si mi-a spus ca daca vine Gl. Valerica Dabu la Politia Dambovita, sa ma prezint la dansul.
- in primavara anului 1997, am fost cautat telefonic in repetate randuri la Politia Pucioasa de catre domnul Petre Mihai Bacanu.
Cand m-a gasit la telefon, ultima oara, mi-a spus ca vrea sa ma intrebe ceva, insa nu prin telefon. I-am recomandat Biroul de Presa sau conducerea Inspectoratului. De atunci nu a mai luat legatura cu mine.
- in luna martie 1997, domnul Draghici Emilian, primar PD la Vulcana-Bai, judetul Dambovita, a intervenit la col. Floricel si la mr. Stanescu - seful Politiei Pucioasa, sa ma convinga sa accept o intalnire cu domnul Petre Roman, la primaria Vulcana-Bai. Atat col. Floricel, cat si mr. Stanescu mi-au transmis, dar, in acelasi timp, m-au sfatuit sa nu ma duc.
- spre sfarsitul lunii aprilie 1997, am fost sunat de catre secretara d-lui director Novolan de la Fabrica de Frigidere Gaesti, cu care mi-a facut legatura. Am fost invitat la Gaesti sa discut o problema cu dumnealui. M-am dus la sediul fabricii Arctic Gaesti, unde m-a primit imediat. De la inceput mi-a spus ca este prieten cu Gl Ciobanu si cu Ion Iliescu si m-a chemat sa-mi transmita (nu a mentionat din partea cui) sa fiu linistit ca voi fi scos afara din tara si sa evit orice contact cu presa pana atunci. In final, m-a invitat peste o saptamana sa-mi dea amanunte despre plecarea din tara, intrucat urma sa ia legatura cu generalul Ciobanu de la SIE. M-am dus dupa o saptamana cu aprobarea domnului col. Tomescu, m-a primit din nou, fara a putea sa-mi dea elemente concrete de la Gl. Ciobanu, deoarece, spunea dumnealui, este ocupat si tracasat intr-un scandal cu Gl. Talpes. In final, m-a pus sa-l mai caut la sediul PDSR Targoviste, insa acolo nu m-am dus niciodata.
prin luna mai 1997, s-au prezentat la domiciliul meu din Doicesti doi domni dintre care retin ca unul avea circa 50-55 de ani, solid, inalt si s-a prezentat cu numele de Matei. Acesta mi-a spus ca este trimis de ministrul de Interne (dl. Dejeu), dar nu i-a spus numele, pentru a merge imediat la Bucuresti, fara sa-mi spuna de ce. Nu au vrut sa se legitimeze. Am plecat de acasa la sediul Inspectoratului, eu cu masina mea si cei doi cu masina lor cu numar de Bucuresti - rodaj (nu-l mai retin). Am ajuns la Inspectorat in jurul orelor 18, si l-am gasit pe domnul Tomescu, care era la comanda Inspectoratului. (actualmente este Cdt. Brigada Judiciara). Ajuns acolo, i-am raportat situatia, cei doi domni ramanand jos, in fata Inspectoratului. Colonelul Tomescu mi-a spus ca este o cursa si sa nu parasesc raza judetului. Era de fata si lt. col. Zabau - seful Economicului e judetul Dambovita. Am coborat si le-am spus ca nu mi se permite sa parasesc judetul. Cel care il insotea pe Matei a spus ca trebuie sa merg la Bucuresti fara sa stie nimeni. Am refuzat, am plecat de la Targoviste si pana aproape de Pucioasa m-au urmarit. Am oprit si m-am luat de ei, spunandu-le ca le sparg geamurile. La un moment dat, mi-au spus ca, de fapt, nu sunt de la MI,
Directorul cotidianului ZIUA, Sorin Rosca Stanescu, senatorul Serban Sandulescu, vicepresedintele Comisiei de Aparare din Senatul Romaniei, si Stefan Radoi, colaborator al acestuia si fost consilier al ziarului ZIUA, au sustinut, ieri, o conferinta de presa exploziva, in care au prezentat mass-mediei romanesti "Dovada KGB". Desi subiectul, de o importanta covarsitoare pentru Romania, fusese anuntat in paginile ziarului ZIUA, publicarea lui a fost amanata, luandu-se decizia de a fi prezentat intregii opinii publice in acelasi timp, prin toate mijloacele de informare in masa. "Dovada KGB" o reprezinta, dupa cum aveau sa afle reprezentantii mass-media ieri, depozitiile plutonierului adjutant Petre Olaru, fost sef de post in decembrie 1989 in comuna Crevedia, judetul Dambovita, actualmente lucrator de Politie in cadrul IPJ Dambovita, in Pucioasa, unul dintre "cititorii" scenariului loviturii de stat din decembrie 1989, regizat de KGB.
Imediat ce dezvaluirile lui Petre Olaru au ajuns la presedintele Emil Constantinescu dar si la diverse nivele din conducerea statului, cercetarea acestui caz si stabilirea veridicitatii spuselor acestuia i-au fost incredintate generalului Teodor Zaharia, fost secretar de stat in Ministerul de Interne, ulterior destituit pentru modul in care a condus trupele MI la cea de-a cincea mineriada. "Generalul Zaharia l-a supus pe Petre Olaru la nu mai putin de trei sedinte de hipnoza, care au durat ore intregi, pentru ca, la 10 ani de la evenimente, memoria virtuala da rezultate mult mai precise", a declarat senatorul Sandulescu. "Numai ca, a continuat senatorul, desi ne intelesesem sa colaboram efectiv la acest caz, generalul Zaharia a tinut secreti toti pasii pe care i-a facut in aceasta ancheta. Am considerat atunci necesar, avand in vedere importanta cazului, sa prezentam situatia opiniei publice".
Primele discutii purtate intre presedintele Emil Constantinescu, Serban Sandulescu si Stefan Radoi, au avut loc la Cotroceni si s-au prelungit pana in jurul orelor 23,00. "Presedintele s-a aratat extrem de interesat de acest subiect si ne-a acordat tot sprijinul necesar in vederea stabilirii adevarului. Adancind problema implicarii KGB in structurile statului roman, presedintele mi-a solicitat sa ma ocup personal de problema KGB din Romania. Total dezinteresat din punct de vedere financiar, i-am raspuns presedintelui: Merg acolo unde aveti nevoie de mine", a afirmat Stefan Radoi.
De cazul Petre Olaru si "Dovada KGB" a urmat sa se ocupe consilierul prezidential Dorin Marian, care a avut mai multe intalniri cu fostul nostru colaborator Stefan Radoi si cu senatorul Sandulescu. "La un moment dat, inaintea sedintelor sub hipnoza, Dorin Marian ne-a pus problema cum ca Petre Olaru ar putea fi nebun, iar "Dovada KGB" sa nu fie cumva un mare bluf. El isi baza afirmatia pe o asa-zisa neconcordanta din declaratiile lui Olaru. Neconcordanta era ca, la un moment cheie al cazului prezentat, generalul Iulian Vlad ar fi fost in Iran (dupa spusele consilierului Dorin Marian), in vreme ce Olaru sustinea ca el se afla in tara. Am verificat acest lucru si m-am intors la acesta, comunicandu-i ca Petre Olaru avea dreptate, iar generalul Vlad nu fusese plecat in Iran, nu numai in perioada mentionata in declaratiile lui Olaru, dar pe parcursul intregului an 1989! Dorin Marian mi-a raspuns ca nu le poate sti pe toate! Acest lucru ne-a facut sa ne punem multe semne de intrebare. Cum poate fi dezinformat atat de usor un consilier prezidential? Era in pericol nu numai viata lui Olaru, dar si aflarea adevarului", a declarat Stefan Radoi.
La finalul conferintei de presa, jurnalistii prezenti au putut viziona un fragment de film, in care Petre Olaru, sub efectul hipnozei, isi reamintea anumite portiuni din documentele la care a avut acces. (Marturia lui Olaru se poate citi in stenograma pe care o prezentam integral). Trebuie mentionat ca sedinta de hipnoza pe care au putut-o urmari, partial, reprezentantii mass-media, nu face parte din cele trei sedinte organizate de generalul Zaharia, si realizate de profesorul Floroiu, ci ea a fost initiata la cererea senatorului Sandulescu si a lui Stefan Radoi si a fost filmata de reprezentanti ai postului Prima TV. "Filmul nu face altceva decat sa completeze si sa confirme raportul pe care Petre Olaru l-a inaintat presedintelui Romaniei", a declarat Sorin Rosca Stanescu. Directorul ZIUA a tinut sa mai mentioneze:"faptul ca Petre Olaru amesteca trecutul cu prezentul (cum ar fi gradele ofiterilor implicati in lovitura de stat) si ca nu pomeneste cuvantul "tovaras", este un fenomen normal, dupa cum ne-au declarat medicii psihiatri pe care i-am consultat in aceasta privinta. In acest sens, toate opinile specialistilor au fost ferme: cu cat implicarea subiectului este mai mare in evenimentele despre care povesteste, cu atat mai mult exista posibilitatea de a aparea legaturi cu prezentul".
In dezvaluirile facute sub hipnoza, Petre Olaru povesteste ca, conform planului, la Peris se aflau doua grupe de arabi, pregatiti sa intervina la Bucuresti, conduse de colonelul Doia. "Acele 70 de persoane de care vorbea Olaru au fost trase pe o linie moarta (n.r. trenul cu teroristii arabi). Au stat acolo mai mult de doua ore. In mod normal, o garnitura de tren, fie ea chiar goala nu poate stationa de capul ei in gara atata vreme, fara a fi informat seful de gara. Ca o sumbra "coincidenta", seful de gara a murit de tanar, in urma unui infarct.", a declarat Stefan Radoi. Senatorul Sandulescu a declarat ca la audierile Comisiei privind evenimentele din decembrie '89, comandorul Radu Nicolae a confirmat prezenta teroristilor de la Peris, dar "sunt convins ca stia mai multe decat a vrut sa ne spuna noua, atunci".
Mara Teodora BANICA Monica BICA 
A r h i v a
  Dovada KGB    
  ZIUA cere protectie internationala pentru martorul Petre Olaru    
  Duminica spre luni a fost noaptea cea mai grea pentru sarbi    
  Guvernul si PNTCD sustin ca 800.000 romani din Iugoslavia sunt inregistrati ca "vlahi"    
  Numarul doi al NATO s-a intretinut cu autoritatile de la Bucuresti    
  CIA afirma ca a refuzat sa sprijine un complot anti-Milosevici    
  Elicoptere de atac AH-64 Apache vor supraveghea distribuirea ajutoarelor umanitare    
  Manifestatiile anti-NATO au impanzit orasele lumii    
  Strobe Talbott vine azi la Bucuresti    
  Helmut Schmidt acuza Germania de incalcarea Constitutiei    
  Rugova s-a intalnit cu ambasadorul rus la Belgrad in prezenta jurnalistilor straini    
  MASURI URGENTE DE DEPASIRE A RECESIUNII SI DE EVITARE A CRIZEI FINANCIARE    
 Top afisari / comentarii 
 Mass-media din Romania a luat simultan startul in cea mai spectaculoasa ancheta despre "Decembrie '89" (73 afisari)
 ZIUA cere protectie internationala pentru martorul Petre Olaru (61 afisari)
 Dovada KGB (31 afisari)
 Lista lui Olaru nu contine KGB-isti. Dar documentul e KGB (29 afisari)
 CASS Bucuresti a ramas fara presedinte (26 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.05961 sec.