Ziua Logo
  Nr. 1238 de luni, 20 iulie 1998 
 Cauta:  
  Detalii »
Dezvaluiri
Corespondenta de la Washington de la trimisul nostru special, Andrei BADIN
Emil Constantinescu a recunoscut ca tragedia Holocaustului nu a ocolit Romania
Presedintele Emil Constantinescu a recunoscut, sambata, intr-un discurs tinut la Muzeul Holocaustului din Washington, ca tragedia Holocaustului nu a ocolit Romania, informeaza Mediafax. "Nimeni nu are dreptul de a nega soarta tragica a evreilor care si-au pierdut viata sau pe cei dragi in Basarabia si Bucovina, in Transnistria, la Iasi, la Bucuresti sau la Dorohoi", a spus Constantinescu. Presedintele a afirmat ca responsabilitatea pentru aceia dintre cetatenii romani care au fost persecutati "in timpul guvernarii legionare si in timpul celei care a urmat nu poate si nu trebuie sa fie eludata". Pe de alta parte, Constantinescu a spus ca, in Romania, s-a putut organiza o importanta emigrare ilegala in Palestina, a evreilor romani, dar si a celor din Ungaria si Polonia, prin porturile romanesti la Marea Neagra. El a mentionat, de asemenea, numele unor cetateni romani care i-au ajutat pe evrei, in momentele "de grea cumpana ale opresiunii".
Constantinescu a vizitat Academia FBI
Presedintele Emil Constantinescu si-a incheiat sambata seara tarziu vizita oficiala la Washington, prima etapa a turneului american al sefului statului roman. Programul ultimei zile a vizitei la Washington a cuprins o deplasare la Quantico, la Baza militara a Infanteriei si la Academia FBI. Dupa aceea, presedintele Constantinescu a donat Muzeului Presei din Airlington matrita ziarului "Romania" editat in 1987 de patru jurnalisti de la "Romania Libera", P. M. Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creanga si Alexandru Chivoiu. Acestia au fost invitati speciali ai sefului statului la roman in capitala americana. Emil Constantinescu a depus o coroana de flori si un aranjament floral la Memorialul Jurnalistilor. Monumentul este dedicat tuturor acelora care si-au pierdut viata exercitandu-si meseria de jurnalist. Pe una placile de sticla ale Memorialului pe care sunt inscrise numele celor cazuti pentru cunoasterea adevarului se afla si numele ziaristului francez Jean Louis Calderon, ce si-a gasit sfarsitul pe strazile Bucurestiului in timpul Revolutiei din Decembrie '89. In discursul rostit la Muzeul Presei, presedintele Constantinescu a apreciat ca "Trebuie sa si omagiem pe cei care au spus adevarul intr-o vreme cand presa, in regimul comunist, era un instrument al puterii".
Presedintele s-a recules la Biserica "Sfanta Cruce"
Tot sambata, presedintele a vizitat Muzeul Holocaustului, restul programului prezidential fiind dedicat comunitatii romanilor americani. La muzeul Holocaustului seful statului roman s-a intalnit cu Consiliul de Conducere al acestei institutii, si impreuna cu Nadia Constantinescu a depus o coroana de flori in sala Reamintirilor. In cadrul popasului la Memorial a fost semnat un acord de colaborare cu Arhivele Statului Roman, partea romana fiind reprezentata de Directorul general al Arhivelor Statului, prof. dr. Costin Fenesan. De la Quantico, Emil Constantinescu s-a indreptat spre Alexandria, statul Virginia, unde se afla biserica "Sfanta Cruce" la care slujeste parintele Calciu Dumitreasa, cel mai cunoscut preot ortodox anticomunist. Vizita sefului statului la Biserica "Sfanta Cruce" nu a fost trecuta in programul oficial, insa presedintele si-a manifestat dorinta de a se reculege. El nu a fost insotit nici de sotia sa Nadia, nici de alti membri ai delegatiei. Au fost prezenti doar ambasadorul Romaniei la Washington, Mircea Geoana, si ambasadorul Romaniei in SUA, James Rosapepe.
Parintele Calciu i-a dat lui Constantinescu pilde din Isus
Cu acest prilej, parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa a slujit o vecernie. La slujba religioasa au fost prezente cateva zeci de romani din zona Virginia. Slujba religioasa, care a durat, la cererea presedintelui, 35 minute - din cauza prgramului supraincarcat - s-a incheiat cu un cuvant al parintelui Calciu spre invatare presedintelui, cu un verset din Matei 9-20, despre ce trebuie sa faca cel care conduce pentru cei pe care ii conduce. Versetul spune: "Dar Isus, chemandu-i la sine, a zis: Stiti ca ocarmuitorii neamurilor domnesc peste ele si cei mari le stapanesc. Nu tot asa va fi intre voi, ci care intre voi va vrea sa fie mare, sa fie slujitorul vostru. Si care intre voi va vrea sa fie intaiul, sa va fie voua sluga. Dupa cum si fiul omului n-a venit sa I se slujeasca, ci va sa slujeasca El si sa dea viata rascumparare pentru multi". Incheindu-si cuvantul, Parintele Calciu i-a urat presedintelui Constantinescu sa devina un astfel de conducator si l-a rugat totodata sa spuna asistentei cateva cuvinte. Vizibil impresionat, Constantinescu a spus ca este ziua sa de nume si ca se bucura sa se afle in Biserica "Sfanta Cruce".
Seful statului s-a intalnit cu 400 de romani la Banca Mondiala
Sambata seara, presedintele Constantinescu s-a intalnit si cu comunitatea romanilor americani la Prestarum Auditorium de la Banca Mondiala. La intalnirea care a inceput cu peste o ora si jumatate intarziere au fost prezenti peste 400 romani veniti din toate colturile Americii, dar si din Canada. Intrevederea a fost initiata de mai multe organizatii romanesti de pe continentul nord-american, insa unii dintre organizatori s-au retras in ultimul moment datorita propulsarii ca presedinte al Comitetului de Organizare a lui Armand Scala, presedintele Congresului romano-american, cel care s-a ocupat si in trecut de intalnirile lui Nicolae Ceausescu si Ion Iliescu cu romanii americani.
Presedintele Congresului romano-american a refuzat sa-i arate lui Constantinescu o scrisoare in care era criticat
Unii dintre principalii organizatori ai intalnirii - Valentin Feyns, Alexandru Sturdza si Radu Vienasu au refuzat chiar sa mai fie prezenti, in urma deciziei lui Armand Scala de a nu accepta punctele de vedere contrare politicii oficiale. Tot Armand Scala nu a fost de acord sa-i fie prezentata sefului statului o scrisoare semnata de importante personalitati ale Exilului, printre care Dan Costescu, Aurel Sergiu Marinescu, Zahu Pana, Dinu Alomna. Acestia ii transmiteau presedintelui ca nu mai doresc sa stea de vorba cu el pana nu isi indeplineste promisiunile din campania electorala.
Presedintelui i s-a reprosat ca a instituit un "filtru" in relatiile cu diaspora
Intalnirea presedintelui Constantinescu cu reprezentantii comunitatii romanilor-americani, care a fost moderata de prof. Nicolae Filipescu, de la George Washington University, a durat trei ore. Opt vorbitori au luat cuvantul, punand si o serie de intrebari sefului statului. Printre acestia, Claudiu Matasa, presedintele Asociatiei romanilor din Florida. Acesta i-a reprosat sefului statului ca dupa ce a castigat alegerile din noiembrie 1996 a instituit un "filtru" in relatiile cu diaspora. Matasa a dat ca exemplu cazul sau, spunand ca nu intelege o astfel de atitudine. Dintre ceilalti sapte vorbitori alesi de organizatori, jumatate nu stiau romaneste, iar o parte reprezentau sectele de baptisti si protestanti. Cu acest prilej, Armand Scala a dat si o explicatie uluitoare a faptului ca nu stie aproape deloc romaneste. El si-a inceput discursul intr-o romaneasca stricata, afirmand ca mama lui i-ar fi spus cand era mic sa nu vorbeasca in limba sa natala. El a rugat-o apoi pe crainica Elisa Velisar de la "Vocea Americii" sa-i citeasca discursul in romaneste.
Romano-americanii sunt nemultumiti de stadiul legii Ticu si de tergiversarea retrocedarilor
Alegerea vorbitorilor dintr-o anumita parte a exilului a dus la anumite proteste in sala, unii spunand ca altele sunt problemele comunitatii romanesti. In cele din urma, a fost deschis un microfon pentru cei din sala. Andrei Negoita i-a reprosat lui Constantinescu faptul ca promisiunile privind reforma morala a societatii romanesti nu au fost indeplinite. El a dat ca exemplu tergiversarea legii dosarelor, aflarea adevarului despre Revolutie, precum si alte subiecte stringente din Romania. In aceeasi ordine de idei, Alexandru Rauta a reprosat presedintelui Constantinescu nerestituirea catre adevaratii proprietari a bunurilor confiscate de regimul comunist. Desi dupa aceste doua interventii microfonul pentru public a fost inchis, in sala s-au mai facut auzite unele voci, urmarite cu interes de presedintele Constantinescu.
"Nu aplaudati, ca nu aveti de ce", a spus Constantinescu
La un moment dat, spiritele s-au incins prin interventia Rodicai Penciali, directoarea unui Muzeu romanesc din Chicago, care a provocat, in ultimul an, mai multe scandaluri in comunitatea romaneasca. Ea a incercat sa-l sensibilizeze pe Constantinescu asupra starii jalnice a muzeelor din Romania, dar nimeni nu a ascultat-o, reputatia ei fiind bine cunoscuta. In cele din urma, presedintele Constantinescu s-a indreptat spre microfon pentru a lua cuvantul si pentru a raspunde intrebarilor. Majoritatea celor din sala au inceput sa-l aplaude, dar Constantinescu a replicat: "Nu aplaudati, ca nu aveti de ce. Cred ca am facut bine ca v-am ascultat. Exista o parte a crizei care e tranzitia, si anume imensa criza de comunicare." Constantinescu a spus ca nu crede ca cineva poate vorbi in numele altora, declarand ca romanii-americani trebuie sa demonstreze ca pot face ceva pentru tara. "Altceva nu am ce sa va spun", a adaugat Constantinescu, precizand ca romanii ar trebui sa urmeze exemplul polonezilor, care niciodata nu si-au uitat nici traditiile si nici limba. Intalnirea presedintelui cu romanii-americani s-a incheiat cu o expozitie a artistilor americani de origine romana, printre care s-a aflat si celebra Alexandra Nichita.
A r h i v a
  Presedintele roman aduce acasa patru tablouri de patrimoniu furate in urma cu 30 de ani    
  Despre al doilea val al extinderii NATO se va vorbi dupa integrarea deplina a primilor trei invitati    
  Lista securistilor si militienilor care au tras la Timisoara    
  Teroristul Dahbour Taha Mustafa este haituit de fostii lui colegi    
  Mihai Ionescu era unul dintre pestii de lux ai lumii interlope bucurestene    
 Top afisari / comentarii 
 Lista securistilor si militienilor care au tras la Timisoara (111 afisari)
 Mihai Ionescu era unul dintre pestii de lux ai lumii interlope bucurestene (64 afisari)
 Denis - un baiat de frisca, Madalina, o mireasa - trandafir (42 afisari)
 Studentii taranisti au fost nemultumiti de amestecul liderilor conservatori in programul Scolii de Vara (36 afisari)
 Teroristul Dahbour Taha Mustafa este haituit de fostii lui colegi (35 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1998 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01748 sec.